Proiectele se regăsesc pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a cabinetului de miniștri. Autoritățile consideră că nivelul actual al riscurilor nu mai justifică menținerea stării de urgență, dar necesită în continuare un cadru de monitorizare și intervenție. Astfel, vor fi menținute mai multe măsuri aplicate în perioada stării de urgență, însă într-un cadru mai puțin restrictiv.
Executivul invocă mai mulți factori de risc care persistă, printre care instabilitatea piețelor energetice internaționale, posibile perturbări ale rutelor de aprovizionare, inclusiv prin strâmtoarea Ormuz, dar și riscurile de securitate regională generate de situația din Ucraina. În același timp, dependența de importuri și reducerea sezonieră a producției interne de energie amplifică vulnerabilitățile sistemului energetic național.
Potrivit proiectului, odată cu instituirea stării de alertă, Ministerul Energiei va coordona gestionarea situației, iar Centrul Național de Management al Crizelor va asigura coordonarea strategică.
Guvernul susține că instituirea stării de alertă este o măsură preventivă, menită să asigure continuitatea aprovizionării cu energie și produse petroliere, să mențină stabilitatea pieței și să reducă riscurile pentru consumatori, într-un context regional încă marcat de incertitudini.