Sputnik
Mareşalul Khalifa Haftar, omul forte din estul Libiei, a anunţat vineri ridicarea condiţionată a blocadei impuse asupra câmpurilor petrolifere şi porturilor petroliere de către forţele sale începând din ianuarie, transmit AFP şi dpa, potrivit agerpres.
‘Am decis să reluăm producţia şi exportul de petrol sub anumite condiţii, şi anume o repartizare echitabilă a veniturilor’ petroliere şi garantarea că acestea ‘nu vor fi folosite pentru susţinerea terorismului’, a declarat Haftar, într-un scurt discurs televizat.
Citește și : Crește numărul infecțiilor cu coronavirus în Belgia
Din ianuarie, grupări pro-Haftar blochează câmpuri petrolifere şi porturi petroliere, pretinzând o repartizare echitabilă a veniturilor din petrol gestionate de Guvernul de uniune naţională (GNA), cu baza la Tripoli şi recunoscut de ONU.
Blocada, care a provocat pierderi de venituri de peste 9,8 miliarde de dolari, conform Companiei naţionale a petrolului, a agravat penuriile de electricitate şi de carburanţi în Libia.
Potrivit lui Haftar, ‘comandamentul’ forţelor sale ‘lasă deoparte toate considerentele militare şi politice’ pentru a răspunde ‘suferinţelor’ libienilor şi deteriorării condiţiilor de trai într-o ţară care dispune totuşi de cele mai mari rezerve de petrol din Africa.
Declaraţia lui Haftar survine la două zile după ce Fayez al-Serraj, prim-ministrul GNA, a declarat că este pregătit să predea puterea înainte de sfârşitul lui octombrie, pentru a lăsa locul unui nou executiv rezultat din negocieri interlibiene vizând o soluţie politică la conflictul din ţară.
Vineri, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a declarat ‘întristat’ de plecarea lui Fayez al-Serraj, pe care Ankara îl sprijină militar împotriva forţelor lui Haftar.
Citește și : Numai gura ce-i de el! În pofida retoricii acide a lui Lukaşenko, Belarusul are toate frontierele deschise
‘Este trist pentru noi’, a afirmat Erdogan într-o declaraţie de presă, menţionând că în zilele următoare va avea loc o întâlnire între o delegaţie turcă şi o delegaţie a GNA.
Turcia se bazează pe acordul de delimitare maritimă semnat în noiembrie cu Serraj pentru a revendica un platou continental extins considerabil, unde întreprinde explorări de zăcăminte gazeifere, spre nemulţumirea majorităţii statelor riverane Mediteranei de Est, în special a Greciei şi Ciprului.