NBC News
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât, vineri, că România este obligată să schimbe actele de identitate ale persoanelor transgender obținute deja într-un alt stat UE, fără ca acestea să mai treacă prin procese de recunoaștere juridică a genului în țara noastră. Hotărârea CJUE vine în urma cazului unui tânăr transgender, cu dublă cetățenie, română și britanică, care a dat în judecată statul român pentru că a refuzat să îi recunoască actele de identitate masculină, obținute în 2020 în Marea Britanie.
Citește și: Forbes: Gazprom devine cea mai neprofitabilă corporație rusă, cu pierderi nete record
Curtea de Justiție a UE arată că refuzul României „de a recunoaște o schimbare a identității de gen legal dobândită într-un alt stat membru împiedică exercitarea dreptului de liberă circulație și de ședere”.
În opinia CJUE, divergența dintre identități care rezultă dintr-un asemenea refuz de recunoaștere creează dificultăți în dovedirea identității în viața de zi cu zi, precum și inconveniente majore de ordin profesional, administrativ și privat.
Asociația Accept, ONG care apără și promovează drepturile persoanelor care fac parte din comunitatea LGBTQ, apreciază decizia CJUE drept una „istorică pentru persoanele transgender, care setează un precedent favorabil”.
„Până acum, ca persoană trans din România, care reușea să-și schimbe actele în alt stat UE, erai obligat să iei de la capăt procesul de recunoaștere juridică a genului în țară. Adică, să mergi în instanță, trecând printr-un proces lung, costisitor și umilitor.
CJUE a hotărât că România trebuie să transcrie orice modificare a numelui și a genului în actele de identitate ale cetățenilor români intervenite pe teritoriul altor state membre UE, fără a mai parcurge o nouă procedura internă privind recunoașterea genului.
Astfel, printr-o procedura administrativă transparentă, rapidă și accesibilă trebuie să modifice mențiunile privind sexul, prenumele și CNP-ul pentru persoanele transgender cu cetățenie română care au parcurs o procedură de recunoaștere juridică a genului în Uniunea Europeană”, explică reprezentanții ONG-ului, pe Instagram.
Decizia CJUE vine în urma cazului unui tânăr transgender, cu dublă cetățenie, română și britanică, care a dat în judecată statul român pentru că a refuzat să îi recunoască actele de identitate masculină, obținute în 2020 în Marea Britanie.
Prin hotărârea CJUE, autoritățile române sunt obligate să-i recunoască schimbarea identității lui Arian Mirzarafie-Ahi, așadar să îi elibereze acte de identitate masculine.
„Sunt încântat de hotărâre, deoarece Curtea a preluat toate argumentele noastre. Acest succes confirmă un angajament continuu față de drepturile cetățenilor UE, inclusiv ale cetățenilor trans, care vor putea acum să obțină recunoașterea identității lor în întreaga UE printr-un proces simplu. Am așteptat atât de mulți ani pentru asta și sunt mândru că acest caz a deschis calea pentru ca mulți alții să se bucure de drepturile lor în UE fără discriminare.
Abia aștept să primesc documentele mele românești actualizate. Sunt recunoscător tuturor celor care mi-au susținut cazul, ACCEPT, doamnei Ionescu (n.r.: avocata lui) și numeroaselor organizații și persoane care mi-au fost alături”, declară Arian, citat într-un comunicat de presă transmis de Accept România.
Arian Mirzarafie-Ahi este un bărbat transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, întrucât s-a născut în România, dar locuiește de 16 ani în Marea Britanie. În 2016, și-a început procesul de schimbare a actelor personale de gen în Marea Britanie și, patru ani mai târziu, a obținut Gender Recognition Certificate, cât încă Marea Britanie era în Uniunea Europeană, conform Presshub, care a făcut un interviu cu el anul trecut.
Citește și: Majoritatea moldovenilor susține aderarea țării la UE și doresc să participe la referendum (sondaj)
Arian Mirzarafie-Ahi a dat în judecată autoritățile române în 2021, întrucât statul a refuzat să îi modifice actele de identificare și indicatorii de gen, motivând că acesta avea deja certificatul de recunoaștere din Marea Britanie.
El a fost audiat în fața Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene în 2024, în cazul recunoașterii reciproce a procedurilor de schimbare a actelor de identitate, primind sprijinul Comisiei Europene, Germaniei, Olandei, Greciei și Poloniei, care au criticat decizia României, potrivit Accept România.