Ianuarie 2022 a fost cea mai călduroasă primă lună a anului înregistrată în Amazonia columbiană în ultimul deceniu, provocând o înmulţire a incendiilor de pădure în această regiune din sud-estul Columbiei şi afectând cel mai probabil calitatea aerului până în capitala ţării, Bogota, informează AFP, potrivit agerpres.
Potrivit unui raport al Ministerului Mediului din Columbia, consultat vineri de APF, ianuarie 2022 a înregistrat “valoarea cea mai ridicată de ‘puncte calde’ în decursul ultimilor 10 ani” în Amazonia columbiană.
Citește și : India a înregistrat peste 500.000 de decese asociate COVID-19
Fenomenul se produce, afirmă acelaşi minister, atunci când ţara sud-americană traversează un anotimp cu precipitaţii slabe. Acest fapt este atribuit “activităţilor antropice”, adică activităţilor umane, “iar cea mai importantă dintre ele este asociată fronturilor de despăduriri”, precizează acelaşi raport.
Cel puţin 80% dintre acele “puncte calde” sunt incendii de pădure, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului.
La sfârşitul lunii ianuarie, ministerul columbian a recenzat peste 3.300 de “puncte calde” în cele şase departamente care compun Amazonia columbiană, din care 1.300 se află doar în regiunea Guaviare.
Conform unor mărturii colectate de jurnaliştii de la AFP în octombrie 2021 în acea regiune, sătenii şi proprietarii de terenuri profită de sezonul secetos, din ianuarie până în aprilie, pentru a arde copacii tăiaţi şi pentru a cultiva în locul lor plante de coca sau pentru a crea zone de păşunat pentru turmele lor de animale.
Sunt în special ameninţate parcul naţional Serrania del Chiribiquete, inclusiv în patrimoniul mondial UNESCO, precum şi rezervaţia naturală Nukak, un vast teritoriu acoperit de junglă în care locuiesc ultimii indigeni nomazi din Columbia.
Fundaţia pentru Conservare şi Dezvoltare Durabilă (FCDS), care întocmeşte un bilanţ propriu şi survolează cu regularitate zonele vizate, a înregistrat 938 de incendii de pădure, cel mai mare număr constatat pentru o lună ianuarie după anul 2012.
Înregistrări video distribuite pe reţelele de socializare de acest ONG, specializat în monitorizarea defrişărilor, arată nori groşi de fum şi flăcări care se ridică din jungla din Guaviare.
Potrivit sistemului de monitorizare planetară a incendiilor creat de Global Forest Watch, 2.363 de alerte de incendii au fost semnalate în Amazonia columbiană până pe 4 februarie, de la începutul lunii ianuarie 2022.
Nori de fum la Bogota
Potrivit FCDS, un strat de nori alb-gri observaţi în ultimele zile pe cerul din oraşul Bogota reprezintă consecinţa acestor incendii, iar fenomenul ar trebui să se intensifice în orele următoare.
“Mii de hectare de junglă amazoniană, defrişate în ultimele luni, sunt în flăcări astăzi. Aceste incendii masive se fac resimţite până la Bogota”, a alertat pe Twitter directorul FCDS, Rodrigo Botero.
“Autorii defrişărilor profită de anotimpul uscat pentru a arde pădurea şi pentru a defrişa jungla. Calitatea aerului, prin acest supliment de particule nocive (…), ar trebui să fie considerată o situaţie de mare urgenţă şi o alertă de sănătate publică”, a adăugat Rodrigo Botero.
La rândul lui, primarul din Bogota, Claudia Lopez, a criticat pe Twitter “incapacitatea guvernului de a controla teritoriul şi de a garanta siguranţa, un aspect care ne afectează în continuare pe noi, locuitorii din Bogota”. “Când nu avem masacre şi deplasări forţate, ne confruntăm cu incendii criminale (…) care, din cauza direcţiei vântului, sfârşesc prin a ajunge aici şi prin a deteriora calitatea aerului” din capitala columbiană, aflată la o distanţă de aproape 500 de kilometri de zonele incendiate.
La Medellin, al doilea oraş ca mărime din ţară, Primăria locală a emis o alertă privind deteriorarea calităţii aerului până la un nivel “periculos pentru sănătatea” copiilor şi a persoanelor în vârstă.
Ambasada Norvegiei din Columbia s-a declarat la rândul ei “îngrijorată de incendiile din departamentele Guaviare, Caqueta şi Meta”, care “provoacă pierderi incalculabile şi pun în pericol comunităţile care locuiesc şi depind de acele păduri”.
Citește și : Omul care încearcă să-l dea jos de la putere pe Boris Johnson
Conform datelor publicate de Guvernul columbian, defrişările au crescut exploziv în ultimii ani în regiunea amazoniană a ţării, consecinţă mai ales a acordului de pace istoric semnat în 2016 cu gherila marxistă FARC, care a abandonat atunci teritoriile întinse pe care le controla. Alte grupări armate au preluat ulterior controlul, profitând de absenţa sau de lipsa de acţiune a structurilor statale în acele zone izolate.
Defrişările au ca scop eliberarea unor terenuri pentru a permite creşterea animalelor în sistem extensiv, exploatările ilegale de minerale şi culturile de coca pentru producţia de droguri.
