Imperiul patriarhului Kirill se clatină: valul stârnit de preoții din R.Moldova se extinde în alte state

Imperiul patriarhului Kirill se clatină: valul stârnit de preoții din R.Moldova se extinde în alte state

Pe măsură ce Patriarhul Kirill al Moscovei devine din ce în ce mai radical, preoții ortodocși din Republica Moldova și Estonia au început să rupă legăturile cu conducerea lor rusă.

Preotul ortodox Tudor Roman a aprins trei lumânări lângă altarul unei biserici de la țară, în Republica Moldova. „Mă rog pentru iertare pentru păcatele Patriarhului Kirill”, a spus el, relatează POLITICO într-o anchetă amplă despre efectele războiului din Ucraina asupra influenței Bisericii Ortodoxe Ruse în regiune, potrivit stiripesurse.ro.

Citește și: Preţurile mondiale la alimente au crescut în aprilie, pentru a doua lună la rând: Scumpiri la carne și cereale

Pentru mulți preoți moldoveni a devenit clar că liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril al Moscovei – liderul general al Bisericii Ortodoxe din Moldova – a „virat” pe calea răului. „Nu ar trebui să ucizi. Biserica Ortodoxă nu poate tolera crima”, a afirmat Roman.

„Ultima picătură”

Într-o declarație recentă, așa cum se subliniază într-un document oficial al bisericii centrale ruse,patriarhul Kiril a declarat că Rusia poartă un „război sfânt” în Ucraina și că teritoriul ucrainean ar trebui anexat de Rusia. În prezent, poziția bisericii este că „operațiunea militară specială” din Ucraina este un război sfânt pentru a proteja lumea rusă de Occidentul rău. „Rusia este creatorul, stâlpul și apărătorul lumii ruse”, se menționa într-un document adoptat la sfârșitul lunii martie. Dar bisericile ortodoxe ruse nu se găsesc doar în Rusia, ci există în întreaga lume. Și, la fel ca în Moldova, biserica din Estonia este într-o tulburare morală – și acolo, documentul „Războiul Sfânt” devine ultima picătură.

„Cel mai înalt lider spiritual al bisericii lor a declarat război sfânt împotriva Occidentului, inclusiv a Estoniei. Aceasta înseamnă instigare la terorism – dacă o acțiune similară ar fi întreprinsă de un cleric islamic, am tolera-o? Cu siguranță nu”, a spus ministrul de Interne al Estoniei, Lauri Läänemets.

Situația din Republica Moldova

„Așa vorbește un grup extremist, dar nu liderul bisericii”, a fost de acord Pavel Borșevschi, un alt preot ortodox din Moldova.

În prezent, Moldova găzduiește aproape 1.000 de biserici ortodoxe ruse, peste 90% dintre moldoveni identificându-se ca creștini ortodocși. Într-adevăr, Kirill este încă oficial cel mai înalt conducător spiritual al bisericii Sf. Dumitru a lui Borșevschi din Chișinău – și totuși, „numele Patriarhului Kirill nu este menționat în biserică în zilele lucrătoare. Oamenii nu mai pot tolera biserica rusă, care s-a transformat într-o sectă”, a spus Borşevschi.

De la izbucnirea războiului în Ucraina, peste 60 de biserici din Moldova au trecut la Patriarhia României. Oficial, Biserica Ortodoxă din Moldova este încă angajată să rămână sub Patriarhia rusă, deși condamnă războiul Rusiei în Ucraina.

Se încearcă o distanțare și în Estonia

Între timp, Biserica Ortodoxă Estonă (aflată sub Patriarhia Moscovei) încearcă, de asemenea, să se distanțeze de declarațiile pro-război ale lui Kirill. Și la începutul acestui an, serviciul de securitate al țării l-a considerat pe liderul bisericii sale ortodoxe, Mitropolitul Eugen Reșetnikov, o amenințare la adresa securității Estoniei, ceea ce a dus la neprelungirea vizei de rezidență. Prin urmare, Läänemets consideră că biserica nu mai poate continua sub conducerea lui Kirill, iar statul intenționează acum să ia măsuri legale pentru a face această schimbare.

Pentru aceasta, el conturează două opțiuni:

1. fie bisericile ortodoxe din Estonia se despart de Patriarhia Moscovei – așa cum fac în prezent bisericile din Moldova
2. fie statul intervine din motive de securitate și încetează activitățile Bisericii Ortodoxe Estone sub Patriarhia Moscovei ca o organizatie.

Cazul Letoniei

În țara vecină a Estoniei, Letonia, de exemplu, Parlamentul a aprobat anul trecut un amendament legislativ, declarând Biserica Ortodoxă Letonă independentă de autoritatea bisericilor din afara Letoniei. Cu toate acestea, rămâne faptul că, în domeniul religios, astfel de decizii nu sunt luate de politicieni. Și așa cum este, Biserica Ortodoxă Estonă vrea să continue sub Patriarhia Rusă, în ciuda declarațiilor sale pro-război. „Nu suntem responsabili pentru cuvintele patriarhului”, a spus episcopul vicar al bisericii estoniene, Daniel de Tartu. El respinge documentul „Războiul Sfânt” ca irelevant.

Citește și: STUDIU/ În Republica Moldova, cel mai mult migrează persoanele de la 25 la 34 de ani. Ce spun experții

Potrivit lui Daniel, Kirill doar „face o greșeală, așa cum fac oamenii”. Și în mintea lui, „schimbarea loialității cuiva la biserică pentru fiecare greșeală nu este soluția”.

Cu toate acestea, există o altă opțiune de luat în considerare. În 2019, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe unificate din Ucraina. Și Președintele Parlamentului Estoniei, Lauri Hussar, vede aceasta ca o posibilă soluție pentru bisericile din Estonia – să intre sub jurisdicția Patriarhului Constantinopolului. „În cele din urmă, această problemă va fi rezolvată când Ucraina va câștiga acest război, determinând bisericile locale din Estonia să-și reconsidere afilierile”, a spus el.