Românii în majoritate nu au încredere că țara ar fi pregătită să facă față unui atac al Rusiei și nu mai vor să se bazeze pe tehnica hazardului.
Românii disprețuiesc felul dilematic și nehotărât în care răspund liderii români amenințărilor externe, nu le place că dronele rusești sunt lăsate să intre pe teritoriul țării pentru a monitoriza terenul și pentru a testa timpul în care ar putea răspunde militarii autohtoni. Peste 70% dintre români consideră că aceste drone ar trebui doborâte și peste 90% din populație ar fi de acord cu exerciții și cursuri de pregătire a cetățenilor în caz de război, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Mai mult decât atât, 67% sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu, mai ales votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural se regăsesc în aceste procente. În schimb, nu sunt de acord în special votanții PSD, PNL, USR, angajații în mediul privat, cei care locuiesc în orașele mari, persoanele cu vârste de până la 45 de ani (INSCOP, ianuarie-februarie 2026).
O cercetare de la sfârșitul anului trecut arăta că 49% dintre români erau pentru armata obligatorie, 47% se declarau împotrivă și restul nu știau ce să zică sau nu au vrut să răspundă (Avangarde, decembrie 2025). Acest trend crescător, care arată o majoritate consolidată în favoarea conscripției, sugerează o conștientizare tot mai ridicată a populației în fața riscurilor viitoare, dar și o neîncredere accentuată în capacitatea țării de a-și apăra oamenii.
Cu toate acestea, îngrijorările cu privire la războiul din Ucraina sunt în scădere. Din răspunsurile generale rezultă însă, într-o formă indirectă, că românii, deși nu se mai tem de ceea ce se întâmplă în Ucraina, sunt cumva speriați de ceea ce ar putea urma.
Este amenințată pacea întregului continent european?
Liderii europeni au vorbit în ultimul an despre războiul care ar putea arunca în aer pacea continentului.
O analiză strategică făcută în Franța în iulie anul trecut (French National Strategic Review 2025: What European Perspectives?) a avertizat asupra „riscului unui război deschis împotriva inimii Europei” până în 2030.
Ministrul german al Apărării Boris Pistorius a declarat în noiembrie 2025 că Rusia va fi gata să atace până în 2029, secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că Rusia ar putea ataca o țară NATO în următorii cinci ani, iar țările membre „ar trebui să fie pregătite pentru un război de amploarea celui îndurat de bunicii sau străbunicii noștri”.
Toate aceste declarații bazate pe informații militare și analize i-au determinat probabil pe români să-și schimbe atitudinea față de armata obligatorie și față de necesitatea înarmării. Astfel, 48% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României”, această versiune e susținută mai cu seamă de cei sub 30 de ani, votanții PNL și USR plus locuitorii capitalei.
40% aleg afirmația: „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament”, această idee e susținută mai mult de persoanele între 45 și 60 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul public (INSCOP, ianuarie-februarie 2026).
Ar trebui România să se înarmeze rapid?
71% dintre români au răspuns că este necesară înarmarea, 22% s-au pronunțat împotrivă, iar 7% au spus că nu știu sau sunt indeciși (Avangarde, decembrie 2025).
48% dintre români ar lupta pentru a-și apăra țara, în cazul unui război, 20% ar emigra, peste 10% s-ar ascunde până ar trece totul, 5% și-ar scoate certificat medical, iar 7% ar găsi alte metode pentru a se proteja.
Votanții USR și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul privat spun într-o proporție mai mare decât restul populației că ar emigra din țară.
Ar lupta să-și apere țara mai ales votanții PNL și AUR, bărbații, persoanele între 45 și 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul rural (INSCOP, ianuarie-februarie 2026).
Există un entuziasm temperat pentru apărarea României și o neîncredere mare în capacitatea țării de a răspunde în cazul în care ar fi atacată.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Doar 35% cred că țara ar face față unui atac al Rusiei. Această neîncredere pare să fie constantă în ultimul an, iar jumătate din populație preferă să găsească soluții să nu meargă pe front în caz de nevoie.
Idealurile patriotice nu mai sunt demult la modă, pragmatismul și interesul personal dictează viitorul, dar chiar și așa o majoritate solidă a românilor sunt de acord cu stagiul militar obligatoriu și jumătate din cei întrebați ar fi de acord să-și apere țara, semn că societatea înțelege pericolul mai repede și mai mult decât liderii ei, care se tem să vorbească despre măsurile dure necesare ca România să fie pregătită pentru scenariul cel mai rău.
