Chiar dacă instalarea a două noi structuri militare aliate în Turcia confirmă rolul tot mai important al țării în cadrul Alianței Atlantice, aceasta stârnește neîncrederea opoziției și a opiniei publice turce.
Zgomotul războiului din Iran aproape că a eclipsat două anunțuri militare turce de mare importanță și cu consecințe semnificative. Pe parcursul săptămânii din 23 martie, presa a relatat că NATO intenționează să creeze un corp multinațional de reacție rapidă la Adana, în sudul țării, și că Istanbulul va găzdui un cartier general al forțelor navale alcătuite din militari ai „coaliției voluntarilor”, care reunește aliații Kievului, pe malurile Bosforului, aproape de ieșirea spre Marea Neagră. Două inițiative considerate semne ale dorinței Ankarei de a-și consolida capacitatea de descurajare și de a-și întări apărarea la frontiere, afectate din aproape toate direcțiile de o instabilitate în creștere, scrie Le Monde.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Instalarea unui nou centru de comandă al Alianței Atlantice a fost confirmată de Ministerul turc al Apărării – care inițial o negase – la 26 martie. Informația fusese dezvăluită cu câteva zile înainte de cotidianul Cumhuriyet, provocând critici dure din partea deputaților opoziției kemaliste și naționaliste. Aceștia au cerut mai multă transparență și au pus sub semnul întrebării momentul proiectului, în condițiile în care tensiunile regionale legate de Iran sunt la cote maxime.
În cadrul unei conferințe de presă, un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării a precizat că această nouă unitate urmează „să fie plasată sub comanda unui general turc” și că lucrările și procedurile de aprobare în cadrul NATO „nu sunt încă finalizate”.
Oficialul a insistat că inițiativa nu are nicio legătură cu războiul din Iran, afirmând că proiectul exista cu mult înaintea tensiunilor actuale și că fusese adoptat la summitul NATO de la Vilnius (Lituania), în iulie 2023.În cadrul acelui summit, liderii statelor membre au stabilit noi planuri de apărare bazate pe o structură tripartită, instalată în Polonia (pentru flancul nordic), în România (pentru flancul estic) și în Turcia (pentru flancul sudic), pentru a face față celor două amenințări principale la momentul respectiv: „Rusia și terorismul”.
Speculații
Două zile mai târziu, pe 28 martie, același minister turc a confirmat o informație care circula intens pe rețelele sociale: un comandament naval al țărilor europene aliate ale Ucrainei urma să fie activat în curând pe malurile Bosforului. Marina turcă publicase anterior un mesaj pe rețeaua X, anunțând vizita unor ofițeri navali din Franța și Regatul Unit la situl Anadolu Kavagi, în districtul Beykoz din Istanbul, pe malul asiatic al strâmtorii. Acest anunț, apărut la doar câteva ore după dezvăluirea din Cumhuriyet, a alimentat numeroase speculații privind rolul NATO și suveranitatea regională a Turciei.
De fapt, Ankara ar fi preferat ca proiectul corpului multinațional de la Adana să rămână discret până la finalizarea procesului de aprobare. Ministerul Apărării a fost astfel nevoit să gestioneze o comunicare de criză, confirmând informațiile apărute în presă, dar minimizând legătura cu războiul din Iran. Insistența autorităților turce asupra suveranității asupra bazei răspunde unei opinii publice tradițional suspicioase față de prezența militară americană în țară.
Între timp, experții au pus sub semnul întrebării necesitatea creării unui nou corp militar la Adana. Turcia găzduiește deja comandamentul forțelor terestre ale NATO (Landcom) la Izmir și corpul de reacție rapidă (NRDC-TUR) la Istanbul, având totodată a doua armată ca efective din cadrul Alianței.
În plus, regiunea Adana include și baza aeriană Incirlik, unde sunt staționate trupe americane, spaniole, poloneze și qatareze. Spania dispune acolo de un sistem de apărare antirachetă Patriot, la care s-a adăugat o a doua unitate după lansarea de rachete iraniene către spațiul aerian turc. Potrivit NATO, patru astfel de rachete au fost interceptate începând cu 28 februarie.
Un mesaj clar
Pentru Karol Wasilewski, șeful departamentului pentru Turcia, Caucaz și Asia Centrală din cadrul Centrului de Studii Orientale de la Varșovia, proiectul corpului multinațional de la Adana se înscrie în strategia de transformare și adaptare a NATO la amenințări în continuă schimbare, discutată la Vilnius. „Desigur, acest proiect este controversat, din cauza contextului de război regional și a îndoielilor turcilor privind propria percepție a amenințărilor.
Totuși, el evidențiază rolul evolutiv și important al Turciei în politica de descurajare a Alianței”, subliniază acesta.Huseyin Fazla, fost general de brigadă care a ocupat mai multe funcții în cadrul NATO, explică pentru publicația britanică Middle East Eye faptul că Alianța se pregătește să facă față provocărilor din toate direcțiile, nu doar de pe flancul estic al Europei. Potrivit acestuia, crearea unității de la Adana transmite un mesaj clar statelor din regiune, arătând că NATO ia în serios apărarea Turciei și își proiectează puterea inclusiv prin viitoare exerciții militare.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
„În ansamblu, acest corp garantează capacitatea operațională a Alianței în toate scenariile posibile”, a adăugat fostul militar.Întrebat de postul turc proguvernamental TGRT, fostul general Erdogan Karakuș s-a declarat convins că slăbiciunea forțelor locale auxiliare, precum unitățile kurde sprijinite anterior de Washington, și riscurile tot mai mari privind aprovizionarea energetică au „obligat Statele Unite să reevalueze rolul Turciei ca partener regional indispensabil”, atât în Orientul Mijlociu, cât și în Marea Neagră. În opinia sa, dovada o constituie crearea acestui comandament naval la Istanbul și a noului corp militar la Adana.
Nu în ultimul rând, un sondaj Metropoll publicat la 28 martie arată că opinia publică turcă se opune masiv implicării țării în conflictul actual. 68% dintre respondenți consideră că Turcia ar trebui să rămână neutră, iar 93% se opun loviturilor împotriva Iranului. Sprijinul pentru NATO rămâne majoritar, dar este în scădere: 61% consideră Alianța importantă pentru țară, cu patru puncte procentuale mai puțin decât în 2018.
