O fi contestat Curtea Supremă cu 6 voturi „pentru” și 3 „împotrivă” decizia președintelui Trump de a apela la o lege de urgență la nivel internațional vizând impunerea unor taxe vamale, președintele pare decis însă să continue experimentul.
Trump pare hotărât să continue experimentul lansat de el în ultimul an pentru economia Statelor Unite – un experiment care a ridicat taxele vamale la niște cote nemaiîntâlnite de prin anii 1930, scrie „The New Yrok Times” (SUA), potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Vineri, cu ocazia unei conferințe de presă de la Casa Albă, Trump a oferit o serie de informații false legate de impactul economic al taxelor vamale și a promis că le va înlocui sau chiar le va majora apelând la niște legi diferite de cea care a fost respinsă în instanță.
„E ridicol, dar este în regulă. Pentru că dispunem și de alte modalități, de multe alte modalități”, a spus președintele. „Cifrele pot fi mult mai mari decât sutele de miliarde pe care le-am încasat deja”. „Am doborât orice record de până acum și continuăm să o facem”, a spus președintele, făcând referire la taxele vamale.
Până spre sfârșitul zilei de vineri, el a mai declarat că va impune un set nou de taxe, inclusiv o taxă suplimentară generală de 10%. Apoi, sâmbătă, Trump a majorat brusc taxele la 15% – limita permisă de noua prevedere legală la care apela. „Peste câteva luni, Administrația Trump se va hotărî și va emite noile taxe admise de lege”, a precizat el într-un mesaj postat pe portalul Truth Social.
Pentru președinte, taxele vamale reprezintă antidotul globalizării – o modalitate de a forța mai multe companii producătoare să revină în Statele Unite, de a reduce dependența Americii de produse din străinătate și de a diminua deficitul comercial. Dar dovezile economice de până acum nu au fost în favoarea sa. În loc să aducă producția vizată înapoi, în Statele Unite, taxele lui Trump par să fi dus în mare parte la o reorganizare a comerțului, cu niște costuri mai mari pentru companiile americane.
Chiar cu o zi înaintea verdictului Curții Supreme, guvernul a raportat cifrele comerciale anuale pentru anul trecut, dintre care unele contraziceau afirmațiile lui Trump. Cifrele arătau că deficitul comercial – decalajul dintre ce importă America din alte țări și ce exportă – a continuat să se mărească în decembrie, iar la nivelul produselor deficitul comercial anual a atins anul trecut un nivel-record. La nivel general exporturile de servicii americane – un punct forte al economiei țării – au contribuit la reducerea deficitului comercial. Dar Trump nu s-a arătat prea preocupat de acest aspect.
O sursă a furiei lui Trump – deficitul comercial cu China – s-a redus. Importurile chineze au scăzut cu aproape 30% în 2025. Dar exporturile americane către China au scăzut și ele, inclusiv cele de soia. Și, deși firmele și consumatorii americani or fi putut cumpăra mai puține produse din China, importurile din alte țări, precum cele din Vietnam și Taiwan, au crescut. Deficitele comerciale cu Vietnamul, cu Mexicul, cu India și cu alte țări au fost cele mai mari înregistrate vreodată.
În general economia SUA este puternică, iar unele sectoare de producție au mers bine. Dar câștigurile s-au datorat unor industrii precum cea electronică și cea aerospațială – sectoare care sunt mai puțin expuse taxelor vamale. Alte sectoare care se confruntă cu taxe vamale mari, precum industria auto, s-au confruntat cu dificultăți.
Creșterea producției manufacturiere nu s-a tradus încă prin mai multe locuri de muncă. În ultimul an, producătorii americani au redus peste 80.000 de locuri de muncă.
Președintele a ignorat orice date care nu se potriveau mesajului său. Săptămâna trecută, pe portalul Truth Social, Trump a pretins că deficitul comercial „A fost redus cu 78% în urma taxelor vamale impuse altor companii și țări. Asta se va dovedi pozitiv anul acesta, pentru prima oară după decenii întregi” (textul a fost scris numai cu majuscule – nota red).
Nu este clar la ce indicatori se referea președintele, iar Casa Albă nu a oferit clarificări.
Nu este tocmai neobișnuit ca deficitul comercial al SUA în materie de produse să crească comparativ cu anul precedent – economia SUA a continuat să se dezvolte anual, ceea ce înseamnă că americanii s-au îmbogățit și au cumpărat mai multe produse străine. Însă tendința a contrazis obiectivele declarate ale lui Trump, precum și afirmațiile sale despre efectele taxelor impuse de el.
Pentru Trump, deficitul comercial a fost multă vreme un semn de slăbiciune economică.
În aprilie, el a apelat la o lege recent revizuită de Curtea Supremă ca să poată afirma că deficitele comerciale ale SUA reprezintă o urgență economică la nivel internațional și ca să impună niște taxe vamale dure tocmai din dorința de a reduce toate aceste deficite. Deși unii economiști se arată îngrijorați de deficitele comerciale mari, la acea vreme, mulți au spus că ele nu erau nici neobișnuite și nici nu reprezentau o urgență, deoarece Statele Unite s-au confruntat decenii întregi cu acest fenomen.
Economiștii au avut opinii diferite și cu privire la faptul că aceste taxe ar reduce efectiv deficitul comercial – un aspect care este determinat de diverse cauze, inclusiv de cheltuielile guvernamentale și de valoarea dolarului. Unii economiști au spus că taxele vor reduce deficitul comercial. Dar asta se datora faptului că toate aceste taxe ar încetini economia SUA, ceea ce i-ar face pe americani mai săraci și mai puțin capabili să cumpere produse străine.
În noiembrie și decembrie, importurile Statelor Unite și deficitul comercial au revenit semnificativ. Creșterea a fost determinată parțial de importurile de semiconductori scumpi, utilizați de centrele de date pentru a produce inteligență artificială – centre pe care președintele le-a scutit de taxe. Având în vedere că inteligența artificială alimentează creșterea economică și piața bursieră a Statelor Unite, președintele a ezitat să limiteze importurile acestor cipuri.
Brad W. Setser, economist la Consiliul pentru Relații Externe, a declarat că, în opinia sa, deficitul comercial ar putea scădea dacă veniturile mai mari generate de taxe ar ajuta la reducerea deficitului public, și dacă guvernul nu ar cheltui acei bani în altă parte. Însă importurile și deficitul comercial au rămas ridicate deoarece Trump a scutit de taxe niște categorii importante de produse, cum ar fi electronicele și produsele farmaceutice.
„Dacă impozitezi suficient de mult componenta importată a consumului, în opinia mea, acest lucru va reduce deficitul comercial”, a spus el. „Totuși, asta se întâmplă la un preț pe care această administrație nu a fost dispusă să îl plătească”.
E greu de spus încotro se vor îndrepta tendințele comerciale în anul următor. Probabil, va fi un an al incertitudinii: vineri, Trump a declarat că va apela la o prevedere dintr-o lege comercială datând din 1974 – cunoscută sub numele de Secțiunea 122 – ca să poată impune o nouă taxă de 10%, valabilă numai 150 de zile. După aceea, tarifele ar trebui aprobate de Congres sau vor trebui înlocuite de alte autorități.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Această lege nu este legată de deficitele comerciale, ci de „deficitul balanței de plăți” – atunci când plățile unei țări către alte țări depășesc încasările sale de la țările respective. Deficitul comercial este legat de balanța de plăți, dar nu este chiar același lucru, iar unii critici ai lui Trump au susținut că noua justificare a taxelor era la fel de îndoielnică.
În pofida tuturor incertitudinilor, un lucru este clar: taxele impuse de Trump nu au făcut până acum prea mult pentru a rezolva situația de urgență pentru care, potrivit declarațiilor sale, ar fi fost destinate inițial.
„Taxele nu au reușit să revitalizeze industria prelucrătoare din SUA”, a spus Setser. „Iar taxele nu au reușit nici să modifice semnificativ deficitul comercial general.”
This post was last modified on 23/02/2026 16:26 16:26