Hainele ajunse la tomberon poluează intens mediul înconjurător. Poliesterul este una dintre principalele surse de microplastic care nu se descompune, ci se fragmentează și persistă în mediu sute de ani, poluând solul și apa.
„De regulă, aceste deșeuri nu se colectează separat, ele ajung în depozitele de deșeuri, respectiv poluează mediul, pentru că multe haine conțin coloranți, substanțe chimice periculoase. Vorbim și de plasticul pe care îl conțin. Tocmai din acest considerent noi trebuie să le colectăm separat, să creăm infrastructura pentru reciclarea acestor produse”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat.
Autoritățile intenționează să creeze un sistem de reciclare a deșeurilor textile. Acestea vor fi reutilizate sau transformate în produse noi. Deșeurile care nu pot fi reciclate vor fi valorificate prin producerea de energie verde pentru instalațiile de coincinerare. Până în 2028, când ar urma să fie deschise primele centre de colectare a textilelor, cetățenii încearcă să găsească propriile soluții.
„Le arunc, în mare parte le arunc. Le mai dau prietenilor uneori”.
„Caut să le fac cadou cuiva. Dacă le acceptă bine, dacă nu, atunci le duc la sat și mama iar caută să le facă cadou, dacă nu, se aruncă și atât”.
„Le donez. Am în sat o familie care au mulți copii și le dau lor, de obicei. Mi se pare o idee foarte bună. Așa mediul o să fie mult mai curat. Cred că e o idee foarte, foarte bună și trebuie de implementat la noi în țară așa ceva”.
Citește și: Curmalele: beneficii, riscuri și cantitatea zilnică recomandată
Hainele vechi care reprezintă o problemă pentru mediul înconjurător pot fi un ajutor pentru persoanele cu venituri modeste. La Chișinău există magazine second-hand pe rafturile cărora sunt expuse doar bunuri ce provin din donații.
„Oamenii pur și simplu donează hainele, obiectele, încălțămintea, jucăriile, cărțile, care au fost deja citite și nu mai sunt relevante. Cele care sunt în stare bună rămân în magazinele noastre și sunt vândute, iar banii îi transferăm pentru diferite cazuri de caritate. Hainele care sunt în stare mai puțin bună sunt donate în diferite proiecte sociale”, a menționat Irina Pegza, vânzătoare.
Prețurile sunt mai mult decât rezonabile: „Un palton costă 180 de lei. Avem încălțăminte, la fel, ne străduim să fie în stare cât mai bună”.
Uniunea Europeană aplică norme clare privind gestionarea deșeurilor. Pentru a se conforma standardelor, din acest an, Republica Moldova urmează să înceapă construcția primelor două centre regionale de gestionare a deșeurilor, care vor optimiza colectarea, sortarea și reciclarea. Acestea vor acoperi raioanele Ungheni, Nisporeni și Călărași, iar în nordul țării raioanele Briceni, Ocnița, Edineț și Dondușeni.
