În Republica Moldova, potrivit datelor Agenției Servicii Publice (ASP), sunt înregistrați aproximativ 2.000 de persoane apatride
Majoritatea din acestea sunt oameni originari din Republica Moldova, care nu dețin cetățenia niciunui stat în virtutea mai multor circumstanțe. Fenomenul apatridiei în Republica Moldova este și o consecință a imperiului sovietic. În același timp, țara noastră deține una din cele mai bune legislații din lume privind determinarea statutului de apatrid. Pe 28 septembrie, se împlinesc 70 de ani de la adoptarea Convenției ONU privind statutul apatrizilor.
Solicitat de Agenția „MOLDPRES”, Oleg Palii, director executiv al Centrului de Drept al Avocaților, organizație neguvernamentală, parteneră a Agenției Organizației Națiunilor Unite pentru Refugiați, explică cine sunt apatrizii, ce drepturi au aceste persoane, cum s-a dezvoltat fenomenul apatridiei în Republica Moldova, și ce pot face autoritățile pentru eradicarea acestuia.
„Majoritatea apatrizilor din Republica Moldova sunt persoanele care nu au acceptat cetățenia altui stat după destrămarea imperiului sovietic”
Potrivit Convenției ONU privind statutul apatrizilor și Legii Republicii Moldova privind regimul străinilor, apatrid este persoana care nu deține cetățenia niciunui stat.
În Republica Moldova, numărul persoanelor fără cetățenie este cuprins între 2000 și 6000 de oameni. Conform datelor Agenției Servicii Publice, la finele anului 2023 (31 decembrie), pe teritoriul Republicii Moldova erau 1889 de apatrizi recunoscuți, adică persoane despre care cu certitudine se cunoaște că nu sunt cetățeni ai niciunui stat.
Oleg Palii, director executiv CDA: „După componența etnică avem: ruși – 849; ucraineni – 542; moldoveni – 267; bulgari, bieloruși, azerbaidjeni. Dacă e să luăm după țara de origine, 956 sunt originari din Republica Moldova, adică conform Legii cetățeniei Republicii Moldova, ei se califică pentru a fi recunoscuți drept cetățeni ai Republicii Moldova, 414 sunt din Federația Rusă, 265 sunt din Ucraina. Majoritatea apatrizilor înregistrați oficial în Republica Moldova sunt originari din țările care au intrat anterior în componența URSS. Putem deduce că marea majoritate a apatrizilor din Republica Moldova au devenit apatrizi ca urmare a destrămării URSS și neacceptării de către ei a cetățeniei vreunui stat care a apărut în urma destrămării URSS”.
Potrivit ASP, 1339 de persoane luate la evidență în Registrul de stat al populației sunt cu statut juridic nedeterminat, dintre care 252 dețin pașaport de tip sovietic (modelul anului 1974).
Oleg Palii, director executiv CDA: „Problema este că în majoritatea cazurilor de deținere a pașapoartelor de tip sovietic în afară de arhivele pe suport de hârtie nu figurează nicăieri, deci informația despre aceste persoane nu figurează în registrul populației de tip electronic. În cazul în care persoana, chiar dacă este cetățean al Republicii Moldova cu ștampila în pașaport de tip sovietic și pierde acest pașaport, imediat nimerește în situația în care trebuie să-și dovedească apartenența la cetățenie, fiind pus într-o situație vulnerabilă.
CDA a intervenit în ultimii doi ani în mai multe cazuri de apatridie, din cauza lipsei de documentare la naștere a copiilor nou-născuți, fie pentru că părinții nu dispun de acte de identitate. De exemplu, în anul trecut am asistat juridic un tânăr de 17 ani, care, în virtutea unor circumstanțe, nu avea nici un act care i-ar confirma nașterea. Cu întârziere, el a fost acceptat la școala din sat în calitate de audient, dar nu avea nici o șansă să obțină un document de studii. Cu ajutorul CDA, tânărul a obținut actul de solicitant al statutului de apatrid”.
Drepturile apatrizilor în Republica Moldova
Din punct de vedere a drepturilor sociale, apatrizii cu statut recunoscut de autorități dețin aceleași drepturi ca și cetățenii Republicii Moldova, cu excepția drepturilor politice de a alege și a fi ales, de a face serviciul în structurile pentru care prevăzută obligativitatea deținerii cetățeniei.
Oleg Palii, director executiv CDA: „Apatridul recunoscut are buletin de identitate si document de călătorie în afara Republicii Moldova, doar că nu peste tot apatridul poate călători în aceleași condiții ca și cetățeanul Republicii Moldova, adică fără vize, nu toate țările acceptă. Majoritatea țărilor cu care noi avem regim de călătorie fără vize, nu acceptă apatrizii, adică apatrizii trebuie să se ducă la consulatul țării respective pentru a face viză. Dar, în principiu, are posibilitate să călătorească peste hotare”.
Republica Moldova, printre statele lumii care au cea mai bună legislație privind determinarea statutului de apatrid
Apatrizii pot solicita cetățenia Republicii Moldova după opt ani de ședere legală pe teritoriul țării. Ei sunt obligați să cunoască limba oficială a țării, Constituția, să aibă surse legale de venit și să nu prezint pericol pentru securitate și ordinea publică.
Oleg Palii, director executiv CDA: „Dacă, pe teritoriul Republicii Moldova, s-a născut un copil și ambii părinți sunt apatrizi, atunci acest copil devine cetățean al Republicii Moldova din momentul nașterii. Dacă părinții sunt cetățeni străini, atunci dobândirea cetățeniei Republicii Moldova este la dorința părinților. Dacă părinții sunt apatrizi, atunci acest lucru vine automat, pentru că Republica Moldova a ratificat Convenția ONU privind statutul apatrizilor, Convenția ONU privind reducerea cazurilor de apatridie și atunci noi avem obligația să nu permitem ca copiii născuți pe teritoriul Republicii Moldova să devină apatrizi. Copilul născut pe teritoriul Republica Moldova, primește automat cetățenia și asta a fost una din modificările recente în Legea cetățeniei”.
Pe plan global, responsabilă pentru situația apatrizilor este Agenția ONU pentru Refugiați, care a lansat o campanie menită să încurajeze țările lumii să faciliteze naturalizarea apatrizilor și să adopte legi prin care să fie eliminată discriminarea. În 2014, în momentul lansării Alianței globale pentru eradicarea patridiei, Republica Moldova se afla în top 5 state la nivel global, care au cea mai bună legislație privind determinarea statutului de apatrid și reducerea cazurilor de apatridie.
Potrivit datelor Agenției ONU pentru Refugiați, 75% din apatrizii lumii lumii sunt persoane care au fost discriminate pe bază de proveniența etnică și gen.
Pe 14 octombrie, Agenția ONU pentru Refugiați va lansa o nouă Alianță globală care va încuraja eforturile internaționale în eradicarea apatridiei.
