Experţi au început vineri, la Genoa, lucrări de demolare a unui pod a cărui surpare, în august, s-a soldat cu 43 de morţi, prin demontarea unui prim segment de 40 de metri, relatează AFP, scrie news.ro .
Mii de tone de oţel, beton şi asfalt au fost retrase deja din zona în care acest viaduct rutier s-a surpat paţial, antrenând în cădere vehicule şi pasageri, locali şi străini, muncitori sau oameni care plecau în vacanţă, între care şi patru copii.
Citește și : Partidul Laburist va cere un nou referendum dacă Acordul Brexit nu va fi aprobat
”Este o zi importantă, primul pas pe un drum care sperăm să fie cel mai rapid posibil”, a declarat şeful Guvernului italian Giuseppe Conte, care purta o cască de pompieri pe cap.
Patru suporţi poziţionaţi pe pod cu ajutorul unei enorme macarale urma să despartă o porţiune a drumului suspendat în aer, de 36 de metri lungime şi 18 metri lăţime.
Operaţiunea, delicată, urma să dureze opt ore, în faţa a aproximativ 100 de jurnalişti.
Aceşti suporţi, meniţi să securizeze coborârea de 48 de metri a aproximativ 900 de tone ale acestei porţiuni de drum, sunt cei care au fost folosiţi la redresarea epavei Costa Concordia, pachebotul care a eşuat în 2012 în apropiere de Insula Giglio, în Toscana. Acest naufragiu s-a soldat cu 32 de morţi.
Demolition work begins on the Morandi Bridge in Italy's Genoa, six months after a 180-metre section gave way, killing 43 people pic.twitter.com/rAopoEXV7t
— TRT World Now (@TRTWorldNow) February 8, 2019
Operaţiunea de vineri – simbolică, având în vedere mărimea viaductului, cu o lungime de peste un kilometru – urmează să permită oraşului portuar Genova să zărească perspectiva unei întoarceri la normal.
La Roma, Ministerul Economiei a anunţat joi seara deblocarea sumei de 60 de milioane de euro în vederea reconstrucţiei, a cărei factură Guvernul intenţionează să o prezinte ulterior concesionarului autostrăzii, societatea Autostrade per l’Italia (Aspi).
Podul Morandi, care poartă numele arhitectului care l-a conceput în anii ’60, este una dintre principalele axe de circulaţie la Genova, cel mai mare port în nord-vestul Italiei.
OPERAŢIUNE DELICATĂ
Dezmembrarea completă a podului ar urma să dureze cel puţin şase luni, a avertizat secretarul de stat însărcinat cu Transporturile Edoardo Rizi. Operaţiunea este cu atât mai delicată cu cât acest pod este suspendat, în parte, deasupra unor locuinţe – imobilele de sub el sunt condamnate la demolare – şi unei căi ferate.
Citește și : Merkel: Statele membre UE au ajuns la un acord privind reglementarea proiectului Nord Stream 2
Alt arhitect italian, Renzo Piano, este însărcinat cu reconstrucţia viaductului. Originar de la Genova, el a promis că noua lucrare va dura cel puţin 1.000 de ani.
În mod clar diferit de Podul Morandi, ”podul Piano” – din oţel şi beton, va ”aduce a vapor, pentru că reprezintă ceva din Geneva”, explica proiectanul în decembrie.
El va avea 43 de lampadare, în memoria celor 43 de persoane care au murit în accident. Construcţia podului, al cărui cost este estimat la 202 milioane de euro, va fi realizată de un grup de întreprinderi din care fac parte Sailini-Impregilo, Fincantieri şi ItalFerr.
Renzo Piano, în vârstă de 82 de ani – autorul între altele al Centrului Pompidou, al noului Palat al Justiţiei de la Paris şi Turnului The Shard de la Londra – a acceptat să se ocupe de acest proiect în mod gratuit, ”ca formă de donaţie către oraşul Genova”.
Acest nou viaduct urmează să fie deschis circulaţiei în aprilie 2020, a promis Rizi, subliniind că sunt prevăzute penalităţi importante în contract, în cazul depăşirii termenelor.
Fostul pod, realizat din beton şi cabluri de oţel acoperite cu beton, a fost inaugurat în 1967. Una dintre explicaţiile avansate de către anchetatori constă în această acoperire cu beton, care ar fi putut masca corodarea oţelului cablurilor.
Partea de est a viaductului, unde se află porţiunea surpată, este examinată în continuare de experţi, care încearcă să înţeleagă motivele surpării bruşte şi să stabilească eventuale responsabilităţi.
Mai multe clădiri care se aflau sub această porţiune au fost îngropate în moloz, iar altele au fost evacuate.
Concesionarul, Aspi, a fost inculpat, iar mai mulţi din membrii conducerii sale sunt vizaţi într-o anchetă judiciară, iar mai mulţi miniştri au ameninţat să-i retragă concesiunea.
