Inteligența artificială generativă poate contribui la creșterea economiilor multor țări

Presiunea pentru reinventarea afacerilor datorată tehnologiei, schimbărilor climatice și altor câteva megatendințe se va intensifica în următorii ani, inteligența artificială generativă (GenAI) fiind un catalizator care va impulsiona eficiența, inovarea și schimbările transformaționale, conform sondajului, citat de Agerpres.

Citește și: Poliția înăsprește măsurile de control pe întreg teritoriul țării pentru a responsabiliza șoferii

În România, jumătate dintre liderii de companii chestionați cred că GenAI va schimba profund modul în care companiile își desfășoară activitatea și va intensifica concurența, chiar dacă adoptarea noilor tehnologii este mai lentă decât în alte țări. În acest context, GenAI poate contribui la creșterea economiilor multor țări, după cum arată o analiză recentă a strategy&, departamentul de strategie al rețelei globale PwC.

Potrivit acesteia, utilizarea GenAI are potențialul de a genera o creștere economică suplimentară anuală între 0,4% și 0,7% în Europa, până în 2030. Într-o perioadă în care avansul produsului intern brut european este estimat la 1,4%, aportul pe care l-ar aduce GenAI nu este deloc de neglijat, se menționează într-un comunicat al PwC.

“Desigur estimările sunt condiționate de anumite schimbări, iar analiza menționată realizează două scenarii de implementare a GenAI pentru a măsura posibilul impact asupra creșterii economice. Într-un scenariu optimist, un număr mare de companii sunt receptive la inovarea GenAI și dezvoltă o strategie în acest sens, sunt dispuse să facă investițiile necesare (care pot genera un profit doar după un anumit timp) și își asumă riscurile asociate, iar politicile publice și reglementările sprijină în mare măsură implementarea în Europa. În aceste condiții, s-ar atinge până la 90% din potențialul de majorare a productivității totale datorată GenAI. ceea ce ar conduce la o creștere suplimentară a PIB-ului european de 0,7% pe an, respectiv de circa un trilion dolari până în 2030”, susține Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC Romania, citat în comunicat.

De asemenea, într-un scenariu moderat, în care companiile adoptă într-un număr limitat GenAI, iar până în 2030 nu se realizează mai mult de 40-50% din potențialul de majorare a productivității, creșterea suplimentară ar fi de 0,4%. În acest scenariu, companiile vor fi afectate de lipsa de competențe și de finanțare, precum și de lipsa clarității reglementărilor sau a unei politici publice proactive privind GenAI, relevă sursa citată.

Apariția GenAI ca tehnologie accesibilă în toate sectoarele economiei poate să îmbunătățească semnificativ capacitățile de inovare și eficiența companiilor de-a lungul întregului lanț valoric. Prin urmare, va aduce câștiguri de productivitate chiar mai mari și mai eficiente decât alte tehnologii disruptive din trecut. În plus, GenAI ar putea contribui la limitarea deficitului structural de forță de muncă calificată din Europa, conferind în același timp avantaje competitive atât pe termen scurt, cât și pe termen lung companiilor care o adoptă cu succes și rapid, se arată în documentul menționat.

“Însă beneficiile potențiale ale GenAI sunt distribuite inegal între sectoare. Chiar și așa, companiile pot maximiza avantajele printr-o evaluare atentă a cazurilor de utilizare internă, analizate prin prisma creșterii productivității”, precizează specialistul PwC.

Analiza împarte sectoarele beneficiare în trei categorii din punct de vedere al impactului GenAI atât asupra veniturilor, cât și asupra performanței finale. Astfel, sectoare cu impact ridicat sunt: tehnologie și software, divertisment și media, farmaceutic și științe medicale, servicii financiare, servicii profesionale și telecomunicații; industrii aspirante, care pot obține noi eficiențe din aplicațiile GenAI dezvoltate în mare parte în afara domeniului lor, cu impact asupra rezultatelor finale: bunuri de consum și comerț cu amănuntul, servicii suport, transport de pasageri, călătorii, ospitalitate, sănătate și imobiliare; sectoare cu potențial scăzut, în care munca fizică sau producția domină lanțul valoric, iar automatizarea, completată parțial de GenAI, poate aduce o contribuție, dar mai redusă la productivitate, dacă este pusă în aplicare în mod eficient: produse chimice, producție de înaltă tehnologie, sectorul public (administrație publică și alte servicii, apărare și educație), automobile, producție industrială, construcții, utilități publice, marfă și transport, agricultură.

Potrivit analizei PwC, țările ale căror economii se bazează pe industrii cu impact ridicat al GenAI vor avea mai mult de câștigat, bine poziționate fiind acum Elveția, Suedia, Belgia sau Marea Britanie. Ponderea companiilor cu impact și potențial ridicate în totalul economiei este, în medie, mai mare în SUA și în Marea Britanie decât în restul statelor europene.

Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’

La nivel global, SUA este liderul în inovare în domeniul GenAI, cu un ecosistem inegalabil de furnizori mari de tehnologie, start-up-uri și acces la finanțare. În același timp, companiile chineze adoptă și tind să integreze rapid GenAI în produsele lor și în aplicațiile din viața de zi cu zi.

“Totuși, cu o strategie bine definită și investiții adecvate, Europa poate valorifica această tehnologie emergentă pentru a obține un avantaj competitiv și pentru a genera creștere economică”, se mai arată în analiza companiei de consultanță.