Un rezumat al principalelor evenimente care s-au produs în Ucraina după ce această ţară a fost invadată de Rusia pe 24 februarie a fost publicat joi de AFP. Conflictul armat, cel mai grav izbucnit în Europa în ultimele decenii, a făcut ca peste 1 milion de ucraineni să îşi părăsească ţara, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), potrivit agerpres.
Începutul invaziei
În dimineaţa zilei de 24 decembrie, preşedintele rus Vladimir Putin, care plasase între 150.000 şi 200.000 de soldaţi în jurul Ucrainei în săptămânile precedente, a anunţat “o operaţiune militară” în Ucraina pentru a apăra “republicile” separatiste autoproclamate în estul ţării şi a căror independenţă o recunoscuse în urmă cu trei zile.
La scurt timp după acel anunţ, explozii puternice au fost auzite la Kiev şi în mai multe oraşe din estul şi sudul Ucrainei. Autorităţile de la Kiev au denunţat “o invazie de mare amploare”.
Citește și : Franţa şi Germania CONFISCĂ iahturile oligarhilor ruşi
Ofensiva rusă a stârnit un val de critici pe plan internaţional. “Omenirea îi va cere socoteală Rusiei” după acest “atac nejustificat”, promitea preşedintele american Joe Biden.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat o mobilizare militară generală.
În cursul dimineţii, forţele terestre ruse au pătruns pe teritoriul ucrainean, venind din Rusia şi din Belarus.
Putin foloseşte “forţa de descurajare” rusă
Pe 26 februarie, armata rusă primeşte ordinul de a-şi extinde ofensiva asupra Ucrainei “în toate direcţiile”.
Pe 27 februarie, Vladimir Putin a anunţat că a plasat în alertă “forţa de descurajare” a armatei ruse, care poate să cuprindă o componentă nucleară. Casa Albă a denunţat o escaladare “inacceptabilă” a conflictului, iar NATO a criticat atitudinea “iresponsabilă” a Moscovei.
Uniunea Europeană a anunţat că va finanţa cumpărarea şi livrarea de arme către Ucraina, marcând astfel o premieră în istoria sa.
Volodimir Zelenski a salutat formarea unei “coaliţii internaţionale” de ţări care oferă ajutor Ucrainei. “Primim arme, medicamente, alimente, carburant şi bani”, a spus preşedintele ucrainean.
Avalanşă de sancţiuni
În semn de represalii, occidentalii au aplicat o salvă de sancţiuni economice tot mai severe care îl vizau pe Vladimir Putin, pe apropiaţii lui, precum şi economia şi sectorul financiar din Rusia.
Uniunea Europeană a debranşat şapte bănci ruseşti de la sistemul financiar internaţional SWIFT şi a blocat, alături de Statele Unite, activele Băncii Centrale a Rusiei.
La scurt timp, spaţiile aeriene ale ţărilor din UE au fost închise şi Rusia a fost exclusă de la numeroase evenimente sportive şi culturale. Două importante companii mass-media de stat din Rusia, RT şi Sputnik, au primit interdicţie de difuzare în Europa.
Începutul negocierilor ruso-ucrainene
Pe 28 februarie, negocierile dintre Rusia şi Ucraina au început în una dintre reşedinţele preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko de la graniţa ucraineano-belarusă, fără să ducă însă la un rezultat tangibil.
Preşedintele ucrainean a cerut integrarea “fără întârziere” ţării lui în UE prin intermediul “unei noi proceduri speciale”.
Vladimir Putin i-a spus omologului său francez, Emmanuel Macron, că Rusia solicită recunoaşterea Peninsulei Crimeea ca teritoriu rus şi că doreşte “denazificarea” guvernului ucrainean şi “un statut neutru” al Kievului, înainte de a pune capăt invaziei.
Rubla a doborât recorduri istorice de devalorizare în faţa dolarului şi a monedei euro la Bursa din Moscova.
Citește și : Germania trimite în Ucraina 2.700 de rachete sol-aer
Pe 1 martie, Joe Biden a spus că Vladimir Putin, pe care îl consideră “un dictator”, este de acum “mai izolat ca oricând de restul lumii”.
Sub focuri de armă ruseşti
Pe 2 martie, trupe aeropurtate ruse au debarcat la Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, situat în apropiere de graniţa cu Rusia şi lovit încă din ziua precedentă de bombardamente ucigaşe.
La sud, oraşul portuar Herson, cu 290.000 de locuitori şi aflat în apropiere de Crimeea, a fost ţinta unor bombardamente intense.
În sud-est, artileria rusă a atacat Mariupol, lovind centrul oraşului şi zone rezidenţiale din acest port important de la Marea Azov, la o zi după preluarea controlului în oraşul portuar Berdiansk, situat la o distanţă de 90 de kilometri.
Deţinerea controlului asupra Mariupol, un oraş cu 441.000 de locuitori, ar permite Rusiei să asigure o continuitate teritorială între forţele sale venite din Crimeea şi cele venite din teritoriile separatiste din Donbas, situate puţin mai la nord.
În capitala Kiev, locuitorii au supravieţuit refugiindu-se în staţiile de metrou, transformate în adăposturi antiaeriene.
Anunţarea unor noi negocieri
Negociatorul Vladimir Medinski a anunţat noi runde de discuţii ruso-ucrainene pe 3 martie. O încetare a focului se va afla în meniul discuţiilor, potrivit Kremlinului.
Moscova a publicat primul său bilanţ al militarilor ruşi care au fost ucişi în cadrul acestei ofensive, anunţând moartea unui număr de aproape 500 de soldaţi.
Preţurile hidrocarburilor şi aluminiului, pentru care Rusia este un mare exportator, au crescut vertiginos, cotaţia petrolului ajungând la cel mai înalt nivel al său după aproape un deceniu.
Ocuparea oraşului Herson
Pe 3 martie, liderii ucraineni au confirmat ocuparea oraşului Herson de armata rusă, acesta fiind primul oraş major din Ucraina care a ajuns sub control rusesc.
La Mariupol, situaţia “se înrăutăţeşte din oră în oră”, potrivit unei localnice, în timp ce în nordul ţării, oraşul Harkov a fost bombardat toată noaptea.
La Kiev, explozii puternice au fost auzite în timpul nopţii.