Tot mai mulți investitori au început să pună aceeași întrebare: Ce se întâmplă cu banii mei atunci când monedele își pierd constant valoarea? Această întrebare se află în centrul strategiei împotriva deprecierii monedei sau, pe scurt, ceea ce mulți numesc „debasement trade”.
Aurul și Bitcoin sunt refugiile către care investitorii se îndreaptă, arată Ignacio Aguire Franco, director de marketing în cadrul Bitget. Pe măsură ce datoria guvernamentală crește, iar monedele sunt tot mai slăbite, capitalul a început să se îndepărteze de activele tradiționale bazate pe monedă fiduciară și să se îndrepte către depozite de valoare cu o raritate încorporată. Aurul a jucat în mod istoric acest rol. Astăzi, Bitcoin intră tot mai mult în aceeași conversație, mai ales pentru o nouă generație de investitori. Înțelegerea modului și a motivului care a dus la această schimbare ajută la explicarea relevanței tot mai ridicate a Bitcoin în 2026, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Strategia împotriva deprecierii monedei sau „debasement trade” este o idee simplă. Atunci când guvernele tipăresc mai mulți bani sau mențin deficite persistente, fiecare unitate monetară tinde să își piardă puterea de cumpărare în timp. Investitorii răspund la această situația prin trecerea la active care nu pot fi create sau diluate cu ușurință.
În mod tradițional, acest lucru a însemnat aur. Totuși, recent, strategia s-a extins pentru a include și Bitcoin. Ambele active împărtășesc două caracteristici importante:
– Raritate (oferta este limitată și dificil de crescut)
– Independență față de politicile guvernamentale (nu sunt legate de deciziile fiscale ale unei singure națiuni).
În 2025, această strategie a trecut de la teorie la practică. Inflația în creștere, datoria suverană la nivel record și monedele în declin au convins atât instituțiile, cât și investitorii să caute alternative la expunerea pe monedă fiduciară
Mai multe evoluții la nivel macro au făcut ca deprecierea monedelor să fie greu de ignorat.
De exemplu, datoria națională a SUA a depășit 37 de trilioane de dolari, iar deficitele persistente au indicat că datoria va fi probabil gestionată prin rate ale dobânzii scăzute, mai degrabă decât prin rambursare. În același timp, indicele dolarului american a scăzut cu 11% în prima jumătate a anului, ceea ce a reprezentat cea mai slabă performanță pe șase luni de la începutul anilor 1970.
Pentru investitori, concluzia a fost cât se poate de elocventă: păstrarea banilor în numerar nu mai era o decizie viabilă. Capitalul avea nevoie de protecție.
Aurul a condus „debasement trade” în 2025. Prețurile au depășit 4.000 de dolari/uncie, susținute atât de cererea investitorilor, cât și de acumularea de către băncile centrale. Pentru prima dată în ultimele decenii, băncile centrale globale au deținut mai multe rezerve în aur decât în titluri de trezorerie americane, aici economiile emergente având un rol major.
Aurul a supraviețuit timp de mii de ani ca depozit de valoare, este rar din punct de vedere geologic și nu poate fi produs rapid. Această istorie îndelungată le oferă investitorilor încredere, mai ales în perioade de stres geopolitic și incertitudine monetară, punctează reprezentantul Bitget.
Bitcoin abordează aceeași problemă, însă dintr-o perspectivă modernă. Oferta disponibilă este limitată la 21 de milioane, impusă prin cod, nu prin politici. Nicio autoritate centrală nu poate schimba acest plafon. Acest lucru face ca Bitcoin să devină la fel de rar ca și aurul, dar cu avantaje digitale.
În 2025, Bitcoin a atins un nou maxim istoric de 126.198 de dolari, chiar și după perioade de volatilitate. Până la finalul anului, ETF-urile pe Bitcoin dețineau, cumulat, peste 1,3 milioane de BTC, ceea ce reprezintă o acceptare instituțională în creștere.
Spre deosebire de aur, Bitcoin funcționează pe o rețea globală, descentralizată, care decontează valoare în câteva minute, nu în zile. Acest lucru îl face deosebit de atractiv într-o lume din ce în ce mai digitală, automatizată și conectată la tehnologii emergente precum AI, punctează Ignacio Aguirre Franco.
Forțele din spatele „debasement trade” rămân în vigoare. Datoria globală depășește acum 300 de trilioane de dolari, iar eforturile de de-dolarizare continuă să câștige teren în economiile emergente. Băncile centrale se confruntă cu presiunea de a susține creșterea prin relaxare monetară, slăbind și mai mult monedele fiduciare.
În acest context, atât aurul, cât și Bitcoin servesc drept alternative, dar pentru tipuri diferite de investitori. Aurul rămâne ancora. Bitcoin adaugă viteză, portabilitate și o formă de raritate nativă mediului digital.
Dacă relaxarea monetară se reia și bilanțurile se extind din nou, Bitcoin are șanse să beneficieze în mod disproporționat. În aceste condiții, prețurile ar putea continua să crească pe parcursul lui 2026, pe măsură ce tot mai mult capital caută protecție împotriva diluării monedei.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Concret, noțiunea de „debasement trade” nu este despre speculație, ci despre conservare. Investitorii nu mai urmăresc doar randamente, ci își protejează puterea de cumpărare, punctează directorul de marketing al Bitget.
Aurul reprezintă stabilitate, ancorată în istorie. În paralel, Bitcoin reprezintă raritatea concepută pentru era digitală. Pe măsură ce sistemele financiare evoluează, ambele devin instrumente importante pentru a naviga într-o lume în care deprecierea monedelor devine o realitate activă.
