Iohannis, la Summitul NATO: R.Moldova trebuie sprijinită să contracareze atacurile hibride ale Rusiei
Președintele Klaus Iohannis a declarat, într-o conferință de presă din Washington, că România negociază cu SUA și NATO pentru a primi un alt sistem Patriot în locul celui donat Ucrainei, transmite G4Media.
„Sprijinim Ucraina, sprijinim Republica Moldova, donăm Patriot – pentru că putem și pentru că considerăm că așa este corect. România s-a transformat dintr-un stat care s-a rugat să primească ajutor de orice fel într-un stat care are forța, energia și capacitățile să exporte securitate în întreaga regiune. România a devenit mai sigură, mai puternică și mai implicată, în special în ultimii 10 ani. Pretenția noastră e, ca atunci când donăm sisteme de mare capacitate, gen Patriot, să fim recompensați rezonabil”, a declarat președintele Iohannis, citat de sursă, potrivit radiochisinau.md.
Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat
„În CSAT am discutat acum câteva zile in extenso această chestiune și am dat un mandat ministrului apărării și se negociază, iar dorința noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb, sigur, nu mâine, dar într-un viitor relativ apropiat. Dar cred că vom obține și sisteme care vor fi livrate mai repede care să compenseze donarea acestui sistem Patriot.”
Klaus Iohannis participă la ultimul summit NATO în calitate de președinte al României. Participarea vine și după ce și-a retras candidatura pentru funcția de secretar general al Alianței, în contextul în care toate celelalte state membre își exprimaseră susținerea pentru Mark Rutte.
„Am decis că soarta NATO e mai importantă decât soarta mea politică”, a afirmat președintele Iohannis.
Declarațiile președintelui Klaus Iohannis:
Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea Europeană, dar și pentru securitatea eur-atlantică. În fața atacurilor hibride ale Kremlinului, statele NATO trebuie să fie pregătite.
Unitatea și solidaritatea reprezintă clar avantajul nstru strategic și s-a văzut în anii de când a început agresiunea Rusiei asupra Ucrainei.
Summitul va marca progrese semnificative pentru descurajarea mai ales pe flancul estic.
Pentru noi e important ca regiunea Mării Negre să fie considerată de importantă strategică. O abordare mai structurată înseamnă un pachet de măsuri concrete, inclusiv creșterea prezenței aliate.
Noi am facilitat un coridor în Marea Neagră pentru tranzitul cererealelor ucrainene și am investit în infrastructură. România e unul dintre cei mai activi susținători ai viabilității economice a Ucrainei.
Aliații adoptă măsuri de întărire a apărării antiaereiene pe flancul estic. Asta sigur ne privește pe noi și ne amintim de situații în care drone au căzut pe tetoriul național.
Urmărim să ne asigurăm că planurile de apărare ale Alianței pe flancul estic pot fi realizate întocmai.
Am accentuat importanța mobilității militare și aici, la Washington, România se va alătura unui coridor de mobilitate militară alături de Bulgaria și Grecia.
Vrem să găzduim unități de comandă.
Vom definitiva realizarea unui comandament special realizat cu Bulgaria.
România susține ca perspectiva nord-atlantică pentru Ucraina să fie afirmată.
Vom agrea un sprijin sporit pentru alți parteneri vulnerabili afectați de război. Pentru noi importanța cea mai mare o acordăm R Moldova. În declarația finală, R Moldova e reflectată adecvat. Trebuie sprijinită să contracareze atacurile hibride ale Rusiei.
Acest summit va fi mai mult decât unul aniversar pentru că ne aflăm într-un moment care solicită o unitate mai puternică.
Răspunsuri la întrebări:
Q: Ce ne putem aștepta concret pentru întărirea conceptului de apărare avansată pe flancul estic?
A: Noi facem aceste lucruri: donăm Patriot, ajutăm ucraina, Moldova pentru că putem. Și cred că toată lumea ânțelege această afirmație foarte bine.
România s-a transformat dintr-un stat care se ruga de toată lumea să o sprijine într-un stat care poate să exporte securitate.
România a devenit mai sigură, mai puternică și mai implicată în ultimii 10 ani.
Pretenția noastră e ca atunci când donăm sisteme gen Patriot să fim recompensați adecvat. Acest lucru se negociază în aceste zile cu partenerul american, cu NATO. Când se finalizează, lucrurile vor fi făcute publice.
Q: Cum vă implicați după finalizarea mandatului?
A: Asta va arăta viitorul.
Q: Negocierile presupun un alt sistem Patriot pentru România sau e vorba despre alte echipamente?
A: În CSAT am discutat in extenso această chestiune și am dat un mandat MApN. Se negociază și dorința noastră este să primim un alt sistem Patriot la schimb, nu mâine, dar într-un viitor apropiat. Dar cred că vom reuși să obținem și sisteme care vor fi livrate mai repede legate de apărarea spațiului aerian.
Q: Cum a fost momentul anunțului candidaturii la țefia NATO?
A: Au fost discuții interesante, foarte bune, informale, toate discuțiile au fost unul la unul și în final am decis că soarta NATO e mai importantă decât soarta mea politică. Și înainte de finalizarea lucrurilor am decis să mă retrag.
Cred că e bine câteodată să vedem imaginea mai mare și să acționăm în consecință.
Q: Ce solicitări concrete vom avea la negocieri?
A: Obiectivul nostru e de a fi un stat cu apărare proprie puternică, cu armată puternică. Dorim consolidarea flancului estic, unitate și solidaritate între aliați. Aceste lucruri le solicităm dar și participăm la ele. Nu cerem fără să dăm, dar în ultima vreme cred că mai mult dăm, pentru că putem.
Q: V-ați întâlnit recent cu Joe Biden. Situația delicată din politica internă americană ar putea avea impact asupra relațiilor trans-atlantice și NATO?
A: Nu aș comenta cursa pentru președinția americană șți nici pe candidați. Americanii își vor alege un președinte care îi va reprezenta. Nu cred că se va schimba relația trans-atlantică sau vreo influență negativă asupra NATO. Sunt speculații care nu au un fundament real.
Citește și : Comisia Europeană a dat alerta economică: Turismul în UE s-ar putea prăbuși din cauza încălzirii globale
Q: Cum vedeți problema urșilor care au ajuns un pericol pentru România? Guvernul e depășit de această problemă?
A: Cred că s-a ajuns prea departe. Sunt foarte îngrijorat și m-a șocat evenimentul. SÂmbătă am fost eu pe un traseu în Bucegi și apoi să aflu că foarte aproape de locul unde m-ama flat s-a întâmplat ac nenorocire. Îmi place foarte rău pentru victimă, pentru familia ei.
Prblema cu urșii nu e deloc nouă și clasa politică a reacionat de fiecare dată punctual. E o mare emoție, se convoacă o ședință de guvern, se discută în Parlament și apoi trecem mai departe.
Dacă vrem să avem un turism sănătos, nu putea să lăsăm ca oamenii să fie omorîți de animale, cum animalele nu trebuie omorâte pentru distracție. Trebuie găsită calea de mijloc.
Avem prea mulți urși, incidente când oameni sunt răniți sau uciși și nu se poate continua așa.
Nu sunt vânător, nici specialist, dar trebuie venit cu o lege care să repsecte toate nrmele europene, dar și viața oamenilor.
Nu putem să protejăm animale în detrimentul oamenilor.
Q: Despre reglementările privind supendarea permiselor la drugtest.
A: Ceva trebuie făcut și aici. Există probleme cu drogurile până și în școli.
Trebuie luate măsuri, dar aceste măsuri trebuie să fie corecte. De aceea, ordonanța trebuie dată când Guvernul are toate lucrurile pregătite, nu dăm ordonanța și apoi fugim după medici.
Și aici trebuie puși caii înaintea carului.
Q: Cum va avantaja calendarul alegerilor?
A: Cred că va funcționa. E puțin neobișnuit să avem 3 săptămâni la rând alegeri. Va fi avantajat omul de rând pentru că are șansa să pună ștapila pe cine dorește.
Cred că va exista înțelepciunea pentru ca coaliția să continue.
Q: CE avertizează că vom avea un deficit bugetar de 7%.
A: Nu ne așteaptă nicio criză aeconomică, nu ne așteaptă creșteri fantastice de taxe. Dar nici nu cred că putem să ne așteptăm la austeritate guvernamentală în an electoral. Sigur, deficitul va fi considerabil mai mare decât 3%, care este considerat optim, dar nu mă aștept să apară o situație extraordinarră, să avem criză, să creștem taxele și alte lucruri.
Guvernul de după alegeri va trebui să ia măsuri pentru a crește colectarea și a găsi soluții la problemele de dezvoltare.
Guvernele românești nu au reușit să crească colectarea la un nivel rezonabil, ceea ce înseamnă că evaziunea este la cote mari, iar digitalizarea ANAF trebuie făcută pentru a crește colectarea.
De ce să lăsăm evazioniștii să se îmbogățească și Guvernul să fugă după bani?
Nu sunt absolut de acord cu aceste scenarii promovate intens de un anumit partid și de unii din Comisia Europeană. Să tratăm chestiunile cu calmul cuvenit.
Șeful statului participă la summitul NATO la care se discută sprijinul militar pentru Ucraina.
