Ion Ștefăniță, respinge acuzațiile ministrului culturii, Sergiu Prodan: „Creează toate situațiile pentru a nu mișca lucrurile din loc”
Fostul director general interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ștefăniță, respinge acuzațiile ministrului culturii, Sergiu Prodan, privind demolarea unui monument istoric – Conacul Urban Rîșcanu-Derojinschi, situat pe strada București, 62 din capitală.
Prodan a solicitat ca agentul economic responsabil să plătească despăgubiri statului. Ștefăniță susține că nu poate fi vorba despre o demolare propriu-zisă, deoarece există dovezi fotografice și o expertiză detaliată care atestă că această construcție era într-o stare avansată de degradare și prezenta un risc iminent de prăbușire.
Într-o conferință de presă la IPN, Ion Ștefăniță a îndemnat autoritățile să nu trateze lucrurile selectiv. „Când vorbim despre patrimoniul din țară, nu există doar strada București, 62, Conacul Urban Rîșcanu-Derojinschi, sau alte adrese unde Ministerul Culturii creează toate situațiile pentru a nu mișca lucrurile din loc, dar pentru a tergiversa, pentru a alunga persoanele fizice și juridice din țară”, afirmă Ion Ștefăniță.
Construcția, în locul căreia o fost ridicat un bloc locativ, a trecut din proprietatea statului în proprietate privată în anul 2009. „Juriștii se vor pronunța. Finanțarea este doar pe hârtie, iar multe conace din toată țara ce e cu ele? Ce face statul Republica Moldova cu aceste conace? Le declară doar protejate pe hârtie sau le și salvăm? Pentru că este riscul să le vedem doar în imagini de arhivă. Dar statul ce face? Face atac raider și face maximum posibil să alunge cetățenii din țară”, susține ex-directorul interimar AIRM.
Ion Ștefăniță afirmă că a realizat o expertiză detaliată a conacului din strada București, 62, care analizează atât starea acestuia după război, cât și evoluția sa de-a lungul timpului. În cercetare sunt fixate și ilegalitățile din anul 2009.
„Am vorbit atunci despre aceste ilegalități. Am arătat care este situația conacului până el cade în abandon. Am constatat că acolo erau boschetari și persoane care se drogau. Era situație de ruină, iar din fostul conac rămâneau doar 15% din fondul construit. Tavanul era cu riscul de a se prăbuși. Am prezentat situația reală a conacului după anul 2010 – deci o ruină și nu așa cum se interpreta că era o bijuterie. Da, era o bijuterie când statul avea o atitudine responsabilă, când mecanismele funcționau și asta în perioada sovietică, pe care noi o criticăm”, a menționat Ion Ștefăniță.
Potrivit lui, acest raport poate fi folosit în calitate de probă de orice organ de drept, întrucât conține dovezi fotografice din diferite perioade, făcute de o structură a statului, de Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
„Ministrul a declarat luni, pe 26 august, că a fost demolat un monument. Eu acolo nu am constatat o demolare. Articolul 40 din Legea ocrotirii monumentelor permite desființarea unor structuri din fondul construit când este pericol de prăbușire”. „Respectiv, agentul economic a mers pe un proiect care a fost coordonat și avizat la Consiliul Național al Monumentelor.
Această adresă a primit a doua viață , plus un fond construit care va da valoare acestui oraș, acestei țări, va asigura un circuit economic, se vor acumula impozite. Și cât confort urban eu primesc când merg astăzi pe acolo, fiind reconstituit acest volum, conform documentației de proiect. Văd și luminile frumoase pe care le-am visat”, a mai spus Ion Ștefăniță.
