Mecanismului protecției temporare acordate persoanelor strămutate din Ucraina, nu doar în Republica Moldova, dar și în întreaga Uniune Europeană, asigură soluționarea eficientă, operativă și mai puțin birocratizată a multora și serioaselor probleme cu care se confruntă milioanele de ucraineni care au fugit din calea războiului de agresiune pe care îl poată Federația Rusă împotriva patriei lor. Totodată, nesoluționarea la timp a problemelor respective creează dificultăți enorme atât pentru persoanele strămutate, cât și pentru statele gazdă, inclusiv Republica Moldova. Subiectul a fost discutate de invitații dezbaterii publice: „Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina: progrese, provocări și perspective”, organizate de Agenția de presă IPN.
Vadim Pistrinciuc, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, consideră că subiectul acordării protecției temporare pentru persoanele strămutate este unul foarte important și statul a depus un efort colosal pentru a gestiona fluxul de refugiați. Și societatea la fel, cu toate provocările și problemele care există. Este crucial să se urmărească cum decurge acest proces, susține Vadim Pistrinciuc. El spune că a fost un efort unic în felul său, deoarece cu așa un număr mare de persoane strămutate Republica Moldova nu s-a confruntat. E chiar și pentru regiune unic, deoarece, raportat la populație, numărul de persoane care a venit în Republica Moldova temporar, care a tranzitat sau care a rămas, este greu de comparat cu populația care trăiește aici. Asta înseamnă că trebuie adaptate diferite decizii în foarte multe domenii, inclusiv accesul la servicii, transport de pasageri etc.
„Motivul pentru care au plecat acești oameni din țara lor este războiul. Unii au plecat din zona de conflict, sunt familii care pleacă din regiuni poate mai puțin afectate, dar tot din cauza consecințelor provocate de război. Este important să discutăm, deoarece este un subiect în care și statul, și societatea investește în continuare. În plus, spre regret, există și oameni care nu cred în impactul războiului asupra Republcii Moldova. Este și o obligație a Moldovei, deoarece Moldova este semnatară a convențiilor și acordurilor internaționale cu privire la refugiați”.
Citeşte şi: Interpretarea sondajelor de către politicieni (Op-Ed de Victor Pelin) – Stiripesurse.md
Potrivit lui Mihai Vodă, șef al Inspectoratului General pentru Migrație, conform ultimelor statistici, în Republica Moldova se află peste 100 de mii de persoane strămutate din Ucraina, dintre care peste 45 de mii sunt copii și peste 49 de mii sunt maturi, ceea ce constituie o cifră foarte mare. „Totuși, nu toți aleg să rămână pe teritoriul țării și să obțină protecția țării, alții vin pe o perioadă determinată, unii pleacă într-o țară a UE, alții pleacă înapoi în Ucraina. „Actualmente, 24 de mii de persoane au aplicat pentru statutul de protecție temporară, alâi cetățeni ai Ucrainei aplică pentru permisul de ședere. Este vorba de cei care își reunifică familia, unul din soți fiind cetățean ucrainean, dar este vorba și de încadrarea în câmpul muncii, investiții, activități umanitare, activități religioase etc. Această categorie reprezintă peste 6900 de persoane. De asemenea, peste 2400 de persoane, din motive întemeiate, au obținut cetățenia Republicii Moldova. Dintre cei care s-au adresat pentru a obține protecția temporară, peste 10800 sunt femei, peste 7000 sunt bărbați. Cea mai mare pondere a persoanelor strămutate este în Chișinău, urmat de Cahul, Bălți, și raioane din regiunea proximă cu frontiera, precum Ștefan Vodă, sau Căușeni”, spune Mihai Vodă, șef al Inspectoratului General pentru Migrație.
Oleg Palii, director executiv al Centrului de Drept al Avocaților (CDA), spune că Centrul se ocupă de refugiați din anul 1998, de când este parteneri juridic al Agenției ONU pentru refugiați. „În situația refugiaților ucraineni suntem implicați din prima zi, din 24 februarie 2022, când cineva dintre colegii noștri a fost delegat la Palanca, la punctul de trecere al frontierei, după care ne-am extins și avem prezență atât în punctele de trecere a frontierei, cât și în centrele de cazare. CDA are contacte cu autoritățile locale pe care încercăm să le instruiască și să le ajutăm în ceea ce privește primirea refugiaților, avem consilieri care lucrează cu comunitățile de refugiați”, a spus Oleg Palii.
Serviciile pentru persoanele strămutate sunt acordate în funcție de statutul lor juridic. „Ele toate sunt persoane strămutate din Ucraina, dar cineva are permis de ședere și sunt 7000 de astfel de oameni, care au un set de drepturi sociale. Cineva a solicitat azil în mod individual și are alt set de servicii sociale, dar cineva încă nu și-a legalizat șederea pe teritoriul țării sau sunt în perioada de 90 de zile de ședere, atunci când cetățenii ucraineni nu au nevoie de oarecare permisiuni suplimentare. Mai sunt și persoane care au depășit perioada de 90 de zile, dar încă nu și-au legalizat șederea”, a exemplificat directorul CDA.
Dezbaterea publică cu genericul „Protecția temporară pentru persoanele strămutate din Ucraina: progrese, provocări și perspective” este organizată în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe” implementate de Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.