Iranul se pregăteşte să-şi sporească ‘ritmul de producţie’ a uraniului şi de apă grea, conform deciziei sale de a nu mai respecta unele angajamente în materie nucleară, a declarat joi un responsabil iranian, citat de agenţia semioficială Isna, potrivit AFP, transmite şi agerpres.
‘Procesul de creştere a ‘capacităţii şi ritmului de producţie’ a uraniului îmbogăţit şi de apă grea a început din ziua în care preşedintele (Hassan Rouhani) a dat ordin’, a declarat pentru Isna purtătorul de cuvânt al Organizaţiei iraniene pentru energie atomică (AEOI- Atomic Energy Organization of Iran), Behrouz Kamalvandi.
Citeşte şi: Austria interzice vălul islamic în şcolile primare
Preşedintele iranian Hassan Rouhani a anunţat la 8 mai că Teheranul suspendă două angajamente luate în cadrul Planului de acţiune global comun (JPOA) – numele oficial al acordului internaţional din 2015 cu privire la programul nuclear iranian – ca răspuns la decizia americană de a se retrage în mod unilateral din acest pact în urmă cu un an.
Concret, Iranul a încetat din 8 mai să-şi mai limiteze rezervele de apă grea la 130 de tone şi de uraniu îmbogăţit (UF6) la maximum 300 kg, limite prevăzute în acordul încheiat la Viena.
Potrivit acordului, Iranul este constrâns să nu îmbogăţească uraniul la un nivel mai mare de 3,67% şi este obligat să-şi vândă în străinătate producţia excedentară de uraniu îmbogăţit şi de apă grea pentru ca rezervele sale să nu depăşească aceste plafoane.
O modalitate de a nu respecta aceste limite ar putea fi pentru Teheran să înceteze să-şi mai vândă surplusul, mai ales că aceste vânzări de uraniu îmbogăţit sunt practic imposibile prin noile sancţiuni ale SUA împotriva sectorului nuclear iranian anunţate la începutul lunii mai.
Potrivit Isna, afirmaţiile lui Kamalvandi sugerează că plafoanele ar putea fi depăşite mai repede dacă Iranul îşi va creşte efectiv producţia de uraniu îmbogăţit şi apă grea.
Citeşte şi: Trump l-a graţiat pe un fost mare magnat al presei
Până în prezent, anunţul iranian din 8 mai nu a fost perceput ca o încălcare a acordului de la Viena de către ţările care au rămas parte a acestui pact după retragerea SUA (Germania, China, Franţa, Marea Britanie şi Rusia).
Teheranul a însoţit acest anunţ cu un ultimatum pentru europeni, dându-le două luni pentru a găsi o soluţie care să permită protejarea sectoarelor petrolier şi bancar ale Iranului de sancţiunile americane.
În caz contrar, Teheranul a ameninţat să îmbogăţească uraniul la un nivel superior de 3,67% şi să reia proiectul său de construcţie a unui reactor cu apă grea la Arak (centru), abandonat după acordul de la Viena.