Prominent Palestinian lawmaker Khalida Jarrar is lifted up by supporters at the Jubara checkpoint near the northern West Bank city of Tulkarem, following her release from an Israeli jail on June 3, 2016, after serving a 15-month sentence for encouraging attacks against Israelis and violating a travel ban. A prison service spokesman said Jarrar was being released a month early as part of an "administrative release," which can take place when prisons are filled beyond capacity. Photo by Nedal Eshtayah

Israel: Deputata palestiniană Khalida Jarrar, eliberată după un an şi opt luni de detenţie fără proces

Israelul a eliberat-o joi pe deputata palestiniană Khalida Jarrar, în vârstă de 56 de ani, după un an şi opt luni de detenţie administrativă, fără proces, informează AFP, potrivit Agerpres.

Deputata aleasă în parlamentul palestinian în 2007 a fost arestată pe 2 iulie 2017 pentru activităţi în cadrul Frontului Popular de Eliberare a Palestinei (FPEP), organizaţie considerată teroristă de Israel, Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Citește și : Franţa este obligată să plătească despăgubiri materiale unui copil afgan

Acuzaţiile exacte în acest caz sunt confidenţiale, ca în majoritatea ordinelor de detenţie administrativă din Israel. Măsurile de acest tip permit închiderea suspecţilor pe perioade de şase luni, care pot fi reînnoite.

Cu ocazia unei prelungiri a arestării deputatei, serviciile de securitate israeliene au apreciat că ea reprezintă încă o “ameninţare substanţială”.

Jarrar a fost închisă de mai multe ori. În iunie 2016, a fost eliberată după 14 luni de închisoare pentru încurajarea unor atacuri împotriva unor israelieni.

Citește și : ONU anunţă un acord pentru organizarea de alegeri în Libia

Mulţi conducători ai FPEP şi mii de palestinieni se află în închisorile din Israel, care susţine că detenţia administrativă constituie un instrument vital pentru prevenirea unor atentate, păstrând în acelaşi timp secretul asupra informaţiilor sensibile despre suspecţi, din motive de securitate. Potrivit AFP, cei care critică aceste măsuri arată că sunt folosite prea frecvent pentru a ocoli justiţia sau a evita procedurile şi procesele.