Italia a preluat luni preşedinţia grupului celor şapte ţări puternic industrializate (G7), într-un moment în care războaiele din Gaza şi Ucraina şi criza din strâmtoarea Taiwan, împreună cu provocări majore precum terorismul, pandemiile sau inteligenţa artificială (IA), pun sub semnul întrebării ordinea internaţională stabilită după sfârşitul Războiului Rece, informează EFEși Agerpres.
Citește și Israelul anchetează masacrul comis pe 7 octombrie de gruparea islamistă palestiniană Hamas
În acest moment critic pentru geopolitica mondială, potrivit experţilor, Japonia transferă Italiei conducerea celor mai bogate şapte ţări din lume, care ar urma să obţină un consens foarte complex, extins la G20, esenţial pentru a face faţă noilor ameninţări.
Sarcina pare titanică, dacă nu imposibilă, pentru şefa guvernului italian Giorgia Meloni, care s-a pregătit temeinic să ofere cea mai bună imagine a Italiei.
Butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, relaţiile cu Sudul global, Africa şi migraţia şi legătura dintre inteligenţa artificială (IA) şi democraţie vor fi subiecte la summitul liderilor mondiali care va avea loc pe 13-15 iunie în regiunea Apulia (sud), un cadru atent ales.
“Simbolizează îmbrăţişarea dintre Est şi Vest şi este, de asemenea, cea mai bună modalitate de a depăşi discursul de tipul Occidentul de o parte şi restul lumii, de cealaltă parte”, a explicat Meloni.
Summitul va avea loc după o serie de evenimente care au confirmat în ultimul an că lumea nu mai este stabilă: războiul din Ucraina, criza din strâmtoarea Taiwan, războiul din Nagorno-Karabah şi agresiunea Hamas şi răspunsul Israelului, notează EFE.
“În documentele strategice ale marilor puteri, ale NATO, ale UE, se vorbeşte despre ameninţări care pun în pericol supravieţuirea ordinii declanşate la sfârşitul Războiului Rece şi securitatea statelor care au garantat-o”, explică pentru EFE Gabriele Natalizia, profesor de securitate şi politică internaţională la Universitatea Sapienza din Roma.
Pericolul vine din Rusia şi China, “puterile revizioniste”, care sunt totuşi necesare pentru a face faţă provocărilor “actorilor nestatali precum terorismul” şi “fenomenelor transnaţionale: pandemii, migraţii, IA, schimbări climatice”.