Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, a lansat joi un apel către instituţiile europene să-şi intensifice contactele şi sprijinul pentru mişcările democratice din Rusia, considerate “motorul schimbării”.
Aceasta a subliniat importanţa suportului economic şi politic, mai ales după modificarea politicii SUA faţă de Kremlin, relatează EFE, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
„Nu poate exista o Europă sigură şi prosperă dacă Rusia nu este şi ea o ţară democratică”, a afirmat Navalnaia în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European. Opozanţii ruşi prezenţi au cerut intensificarea dialogului între UE şi opoziţia democratică rusă.
Navalnaia a întrebat retoric de ce „nimeni nu a reuşit să oprească abuzurile” lui Putin în 25 de ani de putere şi a răspuns că Europa şi opoziţia rusă „încă nu şi-au unit forţele”. Ea a îndemnat la colaborare prin proiecte mici, dar cu impact, inclusiv finanţarea media independente din Rusia.
Navalnaia a subliniat că sprijinul pentru societatea civilă rusă şi opoziţia anti-război trebuie să devină „fapte, ceva practic” şi să nu rămână „o simplă declaraţie”. Ea a cerut UE să „umple golul” lăsat de schimbarea priorităţilor noii administraţii americane.
„Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune”, a spus Navalnaia, subliniind că mulţi ruşi se opun războiului şi lui Putin şi că ei vor fi „motorul schimbării când va veni momentul”.
Opozantul rus Vladimir Kara-Murza a pledat pentru o „a treia cale”, respingând stereotipurile bazate pe naţionalitate şi susţinând dialogul cu cetăţenii ruşi care cred într-un viitor democratic şi paşnic.
Kara-Murza a cerut „instituţionalizarea” dialogului între UE şi forţele democratice din Rusia şi intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor „peste 3.000 de prizonieri politici”, pe care i-a numit „cea mai mare speranţă” a ţării.
Opozantul Ilia Iaşin a pledat pentru un contact „sistemic” şi colaborare „la nivel instituţional”. El a spus că salvarea Ucrainei este o modalitate prin care UE poate sprijini mişcarea democratică rusă.
Iaşin a avertizat că cedarea Ucrainei lui Putin ar slăbi mişcarea democratică rusă şi ar consolida regimul, crescând agresivitatea şi reprezentând un pericol suplimentar pentru Europa.
Vladimir Kara-Murza şi Ilia Iaşin au fost condamnaţi pentru activităţi împotriva regimului, dar au fost eliberaţi în 2024 în urma unui schimb major de deţinuţi între Rusia şi Occident.
This post was last modified on 05/06/2025 17:19 17:19