Adaptarea Republicii Moldova la schimbările climatice necesită o atenţie urgentă, având în vedere vulnerabilitatea tot mai mare a ţării la schimbările climatice.
După cum transmite „INFOTAG”, această opinie a fost exprimată de ambasadorul UE la Chişinău, Janis Mazeiks şi de reprezentanta rezidentă a PNUD în Moldova, Daniela Gasparikova, într-un editorial despre nivelul de pregătire al ţării pentru agenda europeană privind schimbările climatice, în contextul conferinţei ONU COP28, de la Dubai.
Citeşte şi: Deputații din Găgăuzia vor să iasă de sub ‘umbrela’ lui Ilan Șor
Ei consideră că „sunt necesare eforturi mai mari pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice”. COP28 va găzdui primul inventar global al poziţiei lumii cu privire la schimbările climatice, identificând lacunele şi stabilind o foaie de parcurs pentru a conveni asupra modului de abordare a acestor provocări până în 2030 şi ulterior.
„Republica Moldova ar putea să profite de această oportunitate şi să investească în continuare în sectoarele-cheie ale economiei sale, cum ar fi agricultura, infrastructura sau transportul, pentru a o face rezilientă şi adaptată la impactul anticipat al schimbărilor climatice, în special susţinând cele mai vulnerabile comunităţi. Realizarea acestui obiectiv va necesita parteneriate investiţionale, care să implice instituţii din sectorul public şi privat, atât din ţară, cât şi internaţionale”, se spune în editorial.
Potrivit autorilor acestuia, „succesul eforturilor de asigurare a rezilienţei Republicii Moldova la schimbările climatice va depinde de progresul în implementarea reformelor fundamentale pe parcursul său de aderare la UE”.
Citeşte şi: Costiuc este vehement: ‘Guvernarea și-a bătut joc de cetățeni’
„În primul rând, ne referim la reformele care ţin de supremaţia legii, pentru a asigura condiţii echitabile pentru toţi cetăţenii şi mediul de afaceri în adoptarea acţiunilor climatice. De asemenea, reformele în sectorul justiţiei sunt esenţiale pentru a permite soluţionarea eficientă a plângerilor care vizează inclusiv problemele de mediu, precum şi avansarea eforturilor pe dimensiunea de combatere a corupţiei, pentru a evita risipirea resurselor publice financiare, care ar putea fi utilizate pentru o gestionare mai eficientă a impactului schimbărilor climatice. În cele din urmă, acestea vor fi necesare pentru a construi o Moldovă europeană mai incluzivă, verde şi prosperă, unde nimeni nu este exclus”, au sublinia Janis Mazeiks „şi Daniela Gasparikova.