Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a explicat joi, în Argentina, care a găzduit o reuniune ministerială UE-America Latină, sancţiunile europene împotriva unor ţări din regiune, precum Nicaragua, delimitându-se totodată de sancţiunile care “afectează cetăţenii”, cum este embargoul american împotriva Cubei, informează AFP, potrivit agerpres.
“Există sancţiuni şi sancţiuni”, a declarat Borrell în timpul unei conferinţe de presă la Buenos Aires. “Sancţiunile adoptate de UE sunt întotdeauna sancţiuni ce vizează personalul politic pe care noi îl considerăm responsabil de anumite comportamente ce trebuie sancţionate”, a adăugat şeful diplomaţiei europene. Însă aceste sancţiuni “nu afectează cetăţenii”, a subliniat Borrell.
“Apoi, există sancţiuni care afectează cetăţenii, cum este embargoul american împotriva Cubei, pe care UE îl respinge”, a continuat şeful diplomaţiei europene, amintind că “în fiecare an ONU, UE, toate statele sale membre votează rezoluţiile care îndeamnă la ridicarea embargoului”.
Borrell a făcut aceste declaraţii la finalul unei reuniuni ministeriale între UE şi Comunitatea Statelor din America Latină şi din Caraibe (CELAC), “revedere importantă între 54 de ţări care nu s-au mai văzut de patru ani” şi a căror cea mai recentă reuniune de acest tip a fost în 2018, la Bruxelles, a subliniat el.
UE l-a declarat la începutul lui octombrie “persona non grata” pe ambasadorul nicaraguan la Bruxelles, ca răspuns la expulzarea ambasadoarei sale de la Managua. UE şi SUA au impus de peste patru ani numeroase sancţiuni împotriva Nicaragua şi a unor personalităţi ale regimului lui Daniel Ortega, invocând în special încălcări ale drepturilor omului.
Borrell a justificat totodată sancţiunile UE împotriva “unor ţări pentru comportamentele lor fiscale de un anumit grad neconforme”, cu referire la lista neagră a UE a paradisurilor fiscale, ce include state din America Centrala (Panama) şi Caraibe.
În comunicatul final, miniştrii europeni şi latino-americani salută un “angajament reînnoit” şi “un punct de cotitură” în relaţiile dintre cele două regiuni şi se angajează să conlucreze la “un program de reuniuni la nivel înalt care să includă un summit biregional al şefilor de state, în 2023”.