Moldovenii sunt puțin interesați de procesele politice care au loc în SUA. Aceasta chiar dacă sunt conștienți că de linia politică a Washingtonului depinde rezistența Ucrainei și, implicit, pacea în Republica Moldova, scrie DEUTSCHE WELLE, potrivit stiripesurse.ro.
Doar diplomații, unii politicieni, câțiva jurnaliști și analiștii politici urmăresc atent luptele electorale de peste ocean. În ultimul sondaj, realizat în 2023, care a măsurat notorietatea liderilor străini în rândul moldovenilor, președintele american, Joe Biden, apărea tocmai pe locul cinci (cu 11,8%) – după Zelenski (18,2%), Putin (17,6%), Iohannis (16,3%) și Macron (cu 14,1%). Până a invada Ucraina în februarie 2022, Putin era „idol politic” pentru 50% dintre moldoveni.
Citeşte şi: Phenianul a transferat 250 de lansatoare de rachetă la frontiera intercoreeană – Stiripesurse.md
Cei mai mulți moldoveni știu doar că în SUA e în toi o campanie electorală, că în această campanie se bate Donald Trump, perceput ca favoritul lui Putin, și Kamala Harris, care l-a înlocuit în competiție pe Joe Biden și care este de partea Ucrainei.
Deși după declanșarea războiului în Ucraina partenerii externi, în special SUA și Germania, au trimis ajutoare consistente pentru modernizarea armatei moldovenești, Moldova, care apare în hărțile de război ale lui Putin ca „următoarea țintă după Ucraina”, rămâne vulnerabilă în fața Rusiei agresoare. Moldova este în afara umbrelei de securitate a NATO , fără niciun tanc și fără niciun sistem de apărare aeriană . În noua Strategie Națională de Apărare a Republicii Moldova, aprobată de Guvernul de la Chișinău pe 17 iulie 2024, se arată că Rusia vrea să creeze un coridor terestru spre Moldova: „Ambiția Federației Ruse de a crea, pe cale militară, un coridor terestru spre Republica Moldova, precum și acțiunile destabilizatoare ale acesteia, directe și prin intermediul unor interpuși locali, sunt resimțite puternic la nivel de stat și societate, cu implicații și asupra procesului de reglementare a problemei transnistrene”, se arată în document.
În fața acestui obiectiv războinic rusesc stă un singur scut – rezistența Ucrainei, susținută de SUA și de aliații europeni. Datorită rezistenței Ucrainei și închiderii tuturor coridoarelor de contrabandă de către Ucraina în acord cu Chișinăul și UE, regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a devenit, în ultimii doi ani, mai loial și mai cooperant ca niciodată. Readucerea așa-numitei „Transnistria” în câmpul constituțional al Republicii Moldova a început, iar măsurile economice care vor fi introduse în lunile următoare vor face acest proces ireversibil. Pierderea influenței asupra Transnistriei este coșmarul Kremlinului. Moldova are nevoie de timp ca să se reintegreze și să se pună, integră, la adăpostul UE. Pentru aceasta are nevoie de pace și ca agenții lui Putin din politica moldovenească să rămână marginali, în afara procesului de luare a deciziilor.
Problema transnistreană va fi element de negociere a păcii între Ucraina și Rusia atunci când se va ajunge la acest lucru. Kremlinul va face tot posibilul ca să-și mențină influența asupra enclavei separatiste Transnistria, pentru că, prin ea are prezență militară în coasta NATO și, în plus, blochează apropierea Moldovei de UE și NATO. De aceea este important ca, atunci când cele două state beligerante vor negocia pacea, Moldova să nu fie singură. Este important ca interesele ei la acea masă de negocieri să fie apărate. Asta pentru că, la masa de negocieri cu Rusia, Kievul ar putea fi tentat să admită mai ușor cedări pe subiecte ce nu-i vizează direct suveranitatea, cum ar fi problema transnistreană. Cei care își amintesc de războiul moldo-rus de la Nistru din 1992 și de poziția Ucrainei loială Kremlinului în acel război o să înțeleagă riscul în care s-ar putea pomeni Moldova la negocierile de pace ruso-ucrainene. O administrație Trump la Washington ar face de la „prea puțin” spre „nimic” în a determina Kievul să facă imposibilă rămânerea Rusiei în Transnistria. Moldova va trebui să profite de acea „fereastră de oportunitate” pentru a scăpa de separatism și de armata rusă de ocupație din stânga Nistrului. Moldova are nevoie la Washington de un președinte neprieten cu Putin.
Ca să reziste în fața războiului hibrid al Rusiei și să se poată mișca înainte spre aderarea la UE, Moldova trebuie să rămână în cărțile SUA. Inclusiv ca să se poată rupe energetic și economic de Rusia, ca să se poată reforma și democratiza. Proiectele energetice și cele economice au fost deja demarate. 2024 și 2025 sunt ani electorali în Republica Moldova. În octombrie 2024 vor avea loc alegeri prezidențiale și un referendum constituțional pentru aderarea țării la UE. În 2025 vor avea loc alegeri parlamentare – un scrutin în care Kremlinul investește cu disperare ca în ultima sa șansă de a bloca aderarea Moldovei la UE prin propulsarea unei majorități loiale în Parlamentul de la Chișinău. Întreaga mașinărie propagandistică, toate instrumentele războiului hibrid al Rusiei, întreaga „resursă pro-rusă locală” au fost activate și lucrează la transformarea Moldovei într-un stat neatractiv pentru UE, la compromiterea referendumului pro-UE și la eșecul electoral al partidei pro-europene.
Pentru a rezista, Moldova are nevoie de parteneri puternici care să-i dea de înțeles lui Putin că această țară mică nu este singură și nu mai este la discreția sa. Moldova are nevoie de bani pentru o transformare rapidă și de o umbrelă de securitate care ar inspira investitorii să scape de frica de război și să vină în Moldova. Principalele semnale sunt date de UE și SUA. Procesele electorale în UE s-au încheiat. Prietenii europeni ai Moldovei au rămas decidenți la nivelul UE. În Moldova, sondajele arată că Maia Sandu va obține, aproape cert, al doilea mandat de președinte, iar peste 65% din cetățeni s-ar pronunța la referendum pentru aderarea la UE. În SUA, Kamala Harris câștigă puncte electorale în raport cu contracandidatul său, dar tabloul electoral rămâne încă incert.
În februarie 2022, când armata rusă ataca Ucraina, iar exploziile de la Odesa se auzeau în surdină și la Chișinău, moldovenii își puneau două întrebări: Cum va proceda România (membră NATO) dacă rușii ajung la Odesa și fac joncțiunea cu armata rusă din Transnistria? Cât de mult ar putea ajuta SUA, diplomatic și militar, Republica Moldova dacă ocupanții ruși trec de Odesa? Dincolo de starea de spirit măsurată în sondaje, care arată o reticență vădită a moldovenilor față de NATO și un procent destul de mare de adepți ai lui Putin (aproximativ 30%), în momentele de cumpănă pentru țară moldovenii mereu și-au legat speranța de Occident, pentru că Rusia a fost mereu o povară psihologică pentru cetățenii Republicii Moldova, care a generat numai război, șantaj economic, regimuri corupte și dictatură.