Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că este nevoie ca domenii tradiţionale precum politica agricolă comună şi politica de coeziune să fie păstrate în viitorul cadru financiar multianual, dar să se acorde importanţă şi unor domenii ca educaţia, apărarea, cercetarea, transmite agerpres.
“Chestiuni de buget sunt foarte multe şi, fiind vorba de un buget multianual – cadrul financiar multianual, am avut multe lucruri de discutat şi aici abordările trebuie să înceapă de la principii, echitate, solidaritate, unitate. Este nevoie de păstrarea unor domenii tradiţionale, care şi-au dovedit viabilitatea şi importanţa – politica agricolă, politica de coeziune foarte importantă şi pentru Bulgaria, şi pentru noi, dar este nevoie să finanţăm şi domenii care până acum au avut o finanţare mai degrabă modestă, mă gândesc la educaţie (…), avem nevoie, dacă vorbim de securitate, de apărare, este noul program PESCO destinat cercetării în industria de apărare (…), cercetarea în general. Apărarea graniţelor nu se face de la sine. Parteneriatele cu ţări terţe care ne ajută să controlăm fluxul migraţionist au nevoie de sprijin şi multe alte chestiuni sunt importante. Toate acestea trebuie să fie prevăzute în acest proiect al cadrului financiar multianual”, a spus şeful statului, la Ruse, în conferinţa de presă comună cu omologii săi din Bulgaria, Rumen Radev, şi Austria, Alexander Van der Bellen.
Citește și : Trump nu a cerut Pentagonului o reducere a numărului de militari americani staţionaţi în Coreea de Sud (John Bolton)
Şeful statului a subliniat că Strategia Dunării ar trebui să fie cuprinsă în viitorul cadru financiar multianual, arătând că în acest caz multe proiecte s-au realizat, însă unele chestiuni au rămas în plan.
El a precizat că a discutat cu omologii bulgar şi austriac mai multe teme majore, între care viitorul UE, cadrul financiar multianual, Brexit, cooperarea în plan regional.
“Ruse, Dunărea ca şi cale de comunicaţie pot fi folosite pentru a sublinia câteva caracteristici foarte importante ale UE pe care ni le dorim. Noi dorim o Europă unită, solidară, care se caracterizează prin coeziune şi cel mai important o Uniune Europeană apropiată de cetăţenii săi”, a afirmat Iohannis.
Preşedintele a menţionat că în discuţiile cu cei doi oficiali străini s-a ajuns la concluzia necesităţii unei conlucrări în privinţa priorităţilor preşedinţiilor Consiliului Uniunii Europene.
“Am ajuns la concluzia că este foarte important să lucrăm noi şi echipele noastre, echipele guvernamentale şi echipele speciale pentru preşedinţii, împreună, pentru că şase luni de preşedinţie este foarte puţin, probabil, să reuşeşti să iei un dosar de la început şi să îl duci până la sfârşit”, a arătat şeful statului român.
Klaus Iohannis a amintit că România va deţine preşedinţia Consiliului UE în prima parte a anului 2019 şi că ţara noastră va găzdui pe 9 mai, la Sibiu, un summit destinat viitorului UE.
Citește și : Siria : Persoanele strămutate din cauza războiului riscă să nu-şi mai poată recupera casele şi terenurile
“Vrem să reuşim până atunci, nu doar noi trei, ci toţi cei 27 câţi rămânem după martie 2019, să avem un proces de reflecţie care duce la o viziune pentru UE post-2019. Avem nevoie de aşa ceva. Este insuficient şi se vede din reacţiile cetăţenilor noştri, să ne aplecăm asupra unor lucruri concrete, să discutăm despre comerţ, despre libertatea de mişcare, dar oamenii mai mult, oamenii vor securitate, siguranţă, vor graniţele asigurate, unitate în cadrul UE şi vor să vadă politicieni determinaţi care se implică total pentru Uniune. Aceste lucruri putem să le obţinem şi sunt convins că vom avea un proiect foarte bun al UE pe care să îl finalizăm la anul când ne întâlnim la Sibiu şi să îl prezentăm cetăţenilor noştri”, a afirmat Iohannis.
Şeful statului a mai spus că Bucureştiul va găzdui în septembrie Summitul Iniţiativei celor trei mări.
