balkaneu.com
Uniunea Europeană a avertizat vineri Kosovo că relaţiile cu blocul comunitar vor suferi dacă desfiinţează un tribunal pentru crime de război legat de lupta sa sângeroasă pentru independenţă, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Mesajul UE, care face ecoul altuia al Statelor Unite luna trecută, intervine pe fondul incertitudinii în legătură cu reincluderea unui vot asupra tribunalului pe ordinea de zi în parlamentul Kosovo săptămâna viitoare, după ce a fost suspendat pe 22 decembrie sub presiunea SUA şi UE.
Citeşte şi: 600 de oameni au rămas blocaţi într-un tren din Japonia
“Această iniţiativă, încă în aşteptare în parlamentul Kosovo, este extrem de preocupantă pentru UE şi statele sale membre”, a declarat într-un comunicat biroul UE la Pristina, avertizând în legătură cu “un impact negativ asupra relaţiilor Kosovo cu UE”.
Emisari din Germania şi Franţa au sosit în această săptămână la Pristina în încercarea de a-i convinge pe liderii din Kosovo să renunţe la orice acţiune pentru a aboli tribunalul special înfiinţat în 2015 şi destinat să judece foşti membri ai gherilei Armata de Eliberare din Kosovo (UCK) suspectaţi că au comis atrocităţi în războiul din 1998-99 ce a condus la autoproclamarea independenţei faţă de Serbia. Instanţa încă nu a desfăşurat nicio audiere.
Potrivit mass-media din Kosovo, tribunalul, cu sediul în străinătate la Haga, ar putea incrimina sau chema ca martori actuali oficiali guvernamentali. El a fost înfiinţat în Olanda pentru a minimiza riscul de intimidare a martorilor şi de corupţie judiciară.
Prim-ministrul Ramush Haradinaj, preşedintele Hashim Thaci şi speakerul parlamentului Kadri Veseli sunt foşti comandanţi ai UCK.
Judecătorii şi procurorii instanţei sunt străini, dar tribunalul a fost înfiinţat în conformitate cu legea din Kosovo şi se află sub jurisdicţia autorităţilor kosovare.
Statele Unite au avertizat Pristina luna trecută că riscă “izolarea” dacă desfiinţează tribunalul.
Washingtonul este cel mai puternic aliat al Kosovo, dar nici avertismentul Uniunii Europene nu trebuie deloc neglijat, având în vedere că Pristina speră în eventuale legături mai strânse cu blocul comunitar.
Citeşte şi: Premierul României este criticat în termeni duri la Budapesta
Atacurile aeriene ale NATO asupra Serbiei au forţat-o să-şi retragă trupele din Kosovo în 1999 şi alianţa condusa de SUA are în prezent 5.000 de soldaţi acolo pentru a menţine o pace fragilă. Mai mult de 100 de ţări, dar nu şi Serbia, au recunoscut independenţa Kosovo în 2008.
Între 10.000 şi 12.000 de persoane, în special etnici albanezi, au fost ucise în conflictul dintre UCK şi forţele de securitate loiale preşedintelui naţionalist sârb de atunci, Slobodan Milosevic. O mică minoritate sârbă a rămas în Kosovo.