A portrait of Alexei Navalny, candles and flowers are left at a memorial in Paris on February 16, 2024, after the announcement that the Kremlin's most prominent critic had died in an Arctic prison. Russia's top opposition politician Alexei Navalny died on February 16, 2024 at the Arctic prison colony where he was serving a 19-year-term. His death after three years in detention and a poisoning which he blamed on the Kremlin deprives Russia's opposition of its figurehead at time of intense repression and Moscow's campaign in Ukraine.,Image: 847265383, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no
La Consiliul ONU pentru drepturile omului, 43 de state au cerut luni o anchetă internaţională independentă asupra morţii disidentului rus Aleksei Navalnîi, transmite AFP.
“Suntem indignaţi de moartea politicianului din opoziţie (…) pentru care responsabilitatea finală îi revine preşedintelui (rus Vladimir) Putin şi autorităţilor ruse”, a declarat în faţa forului de la Geneva ambasadoarea Uniunii Europene, Lotte Knudsen, în numele ţărilor semnatare, printre care se numără Statele Unite, Regatul Unit şi membrele UE, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: SIS trimite o nouă tranșă de dosare la Arhive
Navalnîi a decedat în condiţii neclare în 16 februarie, într-o colonie penitenciară din zona arctică a Siberiei, unde executa o pedeapsă de 19 ani de închisoare pentru extremism. El a fost înmormântat duminică la Moscova; moartea sa a declanşat un val de condamnări din partea Occidentului.
Statele semnatare ale apelului afirmă într-un comunicat că “Rusia trebuie să permită o anchetă internaţională independentă şi transparentă a circumstanţelor acestei morţi subite”, care constituie “un nou indiciu al represiunii în creştere şi sistematice din Rusia”. De asemenea, cer Moscovei să îi elibereze pe toţi deţinuţii politici, jurnaliştii, apărătorii drepturilor omului şi opozanţii faţă de războiul din Ucraina.
“Cerem Federaţiei Ruse să pună capăt acestui climat de impunitate şi să creeze un mediu fără pericole pentru opoziţia politică şi vocile critice”, mai arată documentul citat.