Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a indicat vineri că în scurt timp va fi luată o decizie privind eliberarea norvegianului Frode Berg, condamnat acum doi ani de autorităţile ruse la 14 ani de închisoare pentru spionaj, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Frode Berg “a fost condamnat pentru spionaj şi a cerut graţierea, se face o evaluare şi răspunsul va veni în curând”, a afirmat Lavrov în cadrul unei conferinţe de presă cu omoloaga sa norvegiană Ine Eriksen Soereide la Kirkenes, oraş arctic din Norvegia situat la 15 km de graniţa rusă, unde s-a desfăşurat vineri o festivitate pentru a marca 75 de ani de la eliberarea localităţii de sub nazişti de către Armata roşie.
Citește și : Boris Johnson: ‘A venit momentul ca Jeremy Corbyn să se comporte ca un bărbat’
Joi, o comisie rusă a recomandat Kremlinului graţierea lui Berg, ceea ce a generat speranţe în Norvegia că acesta ar putea fi eliberat în scurt timp, în cadrul unui schimb de spioni.
Frode Berg, în vârstă de 64 de ani, fost grănicer, a fost arestat în decembrie 2017 şi închis pentru 14 ani, sub acuzaţia că a colectat informaţii despre submarine nucleare în folosul ţării sale, acuzaţii respinse de acesta.
Vineri, pe o clădire din piaţa din Kirkenes unde s-a desfăşurat comemorarea a fost arborată o pancartă cu apelul “Ajutaţi-l pe Frode să vină acasă!”.
Kirkenes, primul oraş norvegian eliberat de sub ocupaţia nazistă, s-a numărat printre localităţile din Finnmark – regiune a Norvegiei aproximativ de dimensiunile Elveţiei – făcute practic scrum de forţele naziste în timpul retragerii lor din zonă, tactică ce viza încetinirea avansului Armatei roşii.
Citește și : Trump amenință Turcia cu noi sancțiuni daca reia atacurile împotriva kurzilor
La ceremonia de vineri, desfăşurată sub o ninsoare blândă, regele Harald al V-lea al Norvegiei a amintit de preţul plătit de soldaţii sovietici pentru eliberarea oraşului. “S-au sacrificat pentru libertatea noastră. Avem nu doar o graniţă comună, ci şi interese şi speranţe comune”, a spus regele.
Deşi Rusia şi Norvegia, ţară membră a NATO, au avut divergenţe în ultimii ani în legătură cu militarizarea Arcticii, locuitorii din cele două ţări menţin legături transfrontaliere strânse, iar în Kirkenes multe denumiri de străzi sunt scrise atât în norvegiană, cât şi în rusă, notează Reuters.
