
Potrivit Parchetului European, numărul lor aproape s-a triplat între 2024 și 2025, depășind 67 de miliarde de euro. Fraudele legate de veniturile (ne)declarate sunt cele mai ridicate ca valoare.
Finanțele Uniunii Europene sunt ținta unor rețele criminale organizate. Această constatare nu este nouă, însă natura și amploarea acestor atacuri evoluează. Cel mai recent raport de activitate al Parchetului European (EPPO) oferă o imagine mai precisă și mai alarmantă a amenințării, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Pentru ansamblul anchetelor sale în curs, EPPO estimează prejudiciul financiar total adus UE la 67,27 miliarde de euro, aproape de trei ori mai mult decât în 2024 (24,8 miliarde de euro).
“Este enorm”, subliniază Laura Codruța Kövesi, care conduce Parchetul European de la lansarea sa operațională, în 2021. “Din păcate, aceste cifre vor continua să crească în anii următori”.
Această valoare depășește cu mult primele estimări ale fenomenului.
“În momentul pregătirii creării Parchetului European, cea mai îndrăzneață estimare era de 50 de miliarde de euro prejudiciu”, își amintește Frédéric Baab, în prezent procuror european pentru Franța. “Am depășit cu mult acest nivel”.
Dacă cifra menționată se explică, într-o anumită măsură, prin numărul de anchete în curs (3.602 la 31 decembrie 2025, în creștere cu 35% față de 2024), ea este și consecința unei fraude în creștere, a cărei natură s-a schimbat.
Finanțele UE au fost întotdeauna afectate de două tipuri de fraudă:deturnarea fondurilor europene în cadrul programelor de ajutor și pierderile cauzate de neplata TVA și a taxelor vamale.
Dacă, în mod istoric, primele au reprezentat cele mai mari prejudicii în termeni financiari, fraudele legate de venituri sunt acum cele care golesc cel mai mult bugetul european: prejudiciile au crescut de la 13,1 miliarde la 45,01 miliarde de euro în 2025, reprezentând două treimi din prejudiciul total constatat în anchetele Parchetului European.
Mafia italiană și rețelele chineze
Potrivit EPPO, autorii acestor fraude sunt, în majoritatea cazurilor, rețele criminale structurate. Anchetele arată că “organizațiile criminale active în fraude vamale și de TVA realizează profituri foarte mari, asumându-și riscuri relativ mici”.
Frédéric Baab precizează că “15% dintre anchete sunt legate de criminalitatea organizată, iar acestea reprezintă aproape un sfert din prejudiciul total adus intereselor financiare ale UE”.
La sfârșitul anului 2024, dosarul “Moby Dick” a scos la iveală o fraudă care implica mafia italiană și a permis confiscarea a 520 de milioane de euro.
Fraudele vamale și cele privind TVA sunt orchestrate și de grupuri mai îndepărtate, “cu o influență puternică a rețelelor criminale chineze”, explică Parchetul European, care a constatat “un nivel alarmant de fraudă organizată la scară largă, legată de importul și vânzarea de mărfuri provenite din țări terțe”.
În iunie 2025, o anchetă a Parchetului European desfășurată în mai multe state a dus la confiscarea, în portul grec Pireu, a aproape 2.500 de containere neregulamentare provenite din China, care nu respectau regulile vamale (nedeclararea mărfurilor, subevaluarea lor sau declarații false privind originea).
După patru ani și jumătate de funcționare a Parchetului European, anul 2026 ar trebui să fie marcat de o creștere semnificativă a numărului de procese. În 2025, instituția a emis 275 de rechizitorii, cu 34% mai mult decât în 2024.
În Franța, un prim proces de amploare ar trebui să înceapă în martie pentru șapte persoane acuzate că au participat la o fraudă de 1,1 milioane de euro în cadrul programului MaPrimeRénov’, finanțat parțial din fonduri europene.
“Un tăvălug”
Franța apare, de altfel, ca un actor major în lupta împotriva fraudelor europene, situându-se pe locul al treilea între cele mai active state în cadrul Parchetului European, după România și Italia.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
La 31 decembrie 2025, magistrații francezi ai EPPO lucrau la 121 de anchete active, implicând atât Franța, cât și alte state UE, pentru un prejudiciu estimat la aproape 6 miliarde de euro, o mare parte legată de fraude de TVA.
În prezent, 24 de state europene participă la Parchetul European, devenit un adevărat “tăvălug” împotriva organizațiilor criminale aflate în căutare de oportunități, după cum spune Frédéric Baab. El subliniază că “fără EPPO și forța sa de acțiune, unele anchete majore nu ar fi fost niciodată posibile”.
“Lovim o industrie criminală care a fost ignorată sau tolerată prea mult timp”, observă Laura Codruța Kövesi, care se apropie de finalul mandatului său la conducerea EPPO și va părăsi funcția în toamnă.
Pentru Parchetul European rămân însă numeroase provocări, atât în ceea ce privește extinderea competențelor – care ar putea include în viitor încălcările sancțiunilor europene și criminalitatea de mediu –, cât și metodele de lucru.
“Având în vedere volumul de date pe care îl procesăm, trebuie să dezvoltăm utilizarea inteligenței artificiale, în parteneriat cu Europol”, conchide Frédéric Baab.
This post was last modified on 05/03/2026 16:30 16:30