Le Pen, Farage și verdictul poporului

Șefa extremi drepte din Franța și omologul ei din Regatul Unit sunt politicieni populiști formidabili, căliți în luptă, care n-au fost nicicând mai aproape de a obține puterea. Însă ascensiunea lor e periclitată de acuzații de nereguli financiare: Le Pen a fost condamnată pentru delapidare de fonduri UE; Farage ar putea fi investigat pentru încălcarea normelor parlamentare, întrucât nu a declarat o donație de 5 milioane de lire sterline de la un cripto-miliardar. Răspunsul lor a fost să se supună judecății electorale.

Momentul e o coincidență, dar nu e surprinzător. A trece de partea poporului împotriva unei elite politice chipurile puse pe căpătuit e esența populismului. Există faimoasa declarație a lui Donald Trump din 2016 cum că ar putea sta în mijlocul unui bulevard din New York „și împușca pe cineva, și tot n-aș pierde un alegător”. Un mandat popular poate însemna literalmente sau metaforic absolvirea de pușcărie, după cum au demonstrat-o evenimentele din America. Trump și-a făcut o carieră politică din lupta cu persecutarea sa judiciară, după cum susține el, iar în cursul acesteia a și pus în pericol democrația liberală americană. Le Pen și Farage amenință să-și poarte țările pe același drum periculos.

Le Pen și Farage văd mântuirea în urna de vot. După ce Le Pen a anunțat că până la urmă va candida la anul la președinție, partidul ei Reuniunea Națională a publicat pe internet o imagine cu ea cu brațele întinse ca Isus și cuvântul „renaștere” alături. Farage a optat pentru ceva mai grosolan. Și-a dat demisia din parlament și i-a invitat pe alegătorii din circumscripția lui să-l susțină „vârându-i două degete” undeva „establishment-ului”.Trucul lui Farage a fost deja dezamorsat, întrucât toate celelalte partide mari au refuzat să-și desemneze un candidat. Liderul partidului Reform UK spera să prevină pericolul unor alegeri parțiale declanșate în circumscripția lui dacă s-ar fi constatat că a încălcat regulile parlamentare. În schimb riscă acum să pară ridicol.

Dacă va fi reales investigația privind donația de 5 milioane s-ar putea relua și chiar extinde la alte eventuale donații nedeclarate. Și ar putea rezulta astfel un nou rând de alegeri parțiale.Le Pen demonizează de ani buni elita presupus venală și propunea cândva interdicția ocupării unei funcții publice de către indivizi condamnați pentru fraudă cu bani publici. Lăsând ipocrizia deoparte, manevra ei este cea mai plauzibilă.

După cum are și dreptul, ea a înaintat apel la cea mai înaltă instanță a Franței pentru a-i anula condamnarea pentru delapidare și sentința care o obligă să poarte brățara electronică. Pedeapsa e între timp suspendată, iar ea e liberă să candideze la primul tur de scrutin din aprilie. Dar dacă instanța îi va confirma sentința? Le Pen a declarat marți că nimic nu-i mai poate împiedica acum candidatura.

Poate că alegătorii vor avea ultimul cuvânt de spus. Dacă îi va fi menținută condamnarea și Le Pen va rămâne în cursă, alegătorii vor trebui să decidă dacă vor un condamnat penal la Palatul Élysée. Sunt milioane de alegători francezi înfuriați pe partidele consacrate, și lor nu le va păsa. Dar ea va avea nevoie și de sprijinul indecișilor pentru a câștiga. O confruntare în stil Trump cu instituțiile Franței cu doar câteva săptămâni înainte de vot ar risca să-i submineze eforturile de a-și face partidul să pară mai puțin nociv și mai respectabil.

Populiștii își trag puterea din slăbiciunea adversarilor lor din partidele consacrate. E de acum o chestiune urgentă ca partidele de centru și centru-dreapta mereu certate ale Franței să se unească în jurul unui candidat convingător. La fel și în Regatul Unit: dacă guvernul laburist nu se poate primeni, e mult prea devreme pentru a-l scoate din calcul pe Farage.