La câteva zeci de kilometri de Cercul Polar, într-o pădure fără sfârșit, drumul se oprește într-o poartă metalică. Dincolo începe Rusia. În Finlanda, această frontieră nu este doar o linie pe hartă, ci punctul în care Europa se întâlnește cu o amenințare pe care finlandezii o studiază de peste un secol.
Bloomberg arată, într-un amplu reportaj, cum o țară mică a construit unul dintre cele mai robuste sisteme de apărare din lume – și de ce restul Europei încearcă acum să învețe, pe repede înainte, lecțiile Finlandei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Unde se termină Occidentul
Dacă pleci cu mașina din satul finlandez Salla, în Laponia, după aproximativ 20 de minute ajungi la capătul drumului. O poartă metalică închisă marchează frontiera cu Rusia, iar un semn avertizează: „Nu atingeți”.
Înainte de invazia Ucrainei, finlandezii treceau graniţa aici pentru a face plinul cu benzină mai ieftină. Dar după ce Rusia a început să împingă migranți peste graniță, într-o formă de presiune hibridă, și apoi a declanșat războiul din Ucraina, Finlanda a închis punctul de trecere.
Astăzi, drumul se oprește brusc în mijlocul pădurii boreale – acolo unde începe cea mai nouă frontieră arctică a NATO cu cel mai vechi adversar al său.
Importanța strategică a Finlandei a crescut dramatic după invazia rusă din 2022. Aderarea țării la NATO în 2023 a transformat-o într-un bastion nordic al alianței.
„De 109 ani privim spre est fără să clipim”, rezumă istoria strategică a țării Pekka Toveri, fostul șef al serviciilor de informații militare finlandeze.
Lecția unei țări care s-a pregătit singură
Când Uniunea Sovietică a atacat Finlanda în 1939, Marea Britanie și Franța nu au intervenit. Finlanda a rămas practic singură.
Rezistența din Războiul de Iarnă a devenit însă un moment fondator al identității naționale. Aproape 100.000 de finlandezi au murit în conflictele dintre 1939 și 1945 – proporțional, de zece ori mai mult decât pierderile SUA în Al Doilea Război Mondial.
Din acea experiență s-a născut conceptul finlandez „sisu”, care înseamnă determinare, reziliență și încăpățânare în fața adversității.
Acest spirit se reflectă în organizarea întregii societăți.
Finlanda a păstrat serviciul militar obligatoriu pentru bărbați, mult după ce alte state occidentale l-au abandonat. În fiecare an, aproximativ 24.000 de tineri sunt recrutați.
Rezultatul este o rezervă militară uriașă pentru o țară de doar 5,6 milioane de locuitori: aproximativ o șesime din populație are pregătire militară.
Directorul companiei finlandeze de baterii Cactos, Oskari Jaakkola, care este și rezervist cu grad de locotenent, spune că nivelul de pregătire militară este generalizat.
„Intră într-un bar și strigă: «Cine știe să tragă cu o armă antitanc?» Toți bărbații se vor ridica în picioare”, spune Jaakkola.
Războiul nu înseamnă doar armată
Pentru Finlanda, apărarea nu este doar responsabilitatea armatei. „Când Rusia te atacă, nu atacă doar forțele armate. Atacă întreaga societate”, spune Pekka Toveri.
Companiile sunt obligate să mențină rezerve strategice și să asigure reziliența infrastructurii. Chiar și obiecte aparent banale – precum șosetele – sunt considerate elemente critice în condițiile climatului arctic. Recent, Danemarca a comandat 750.000 de perechi de șosete merino finlandeze pentru echipamentul militar.
Directori de companii sunt invitați periodic la cursuri de apărare națională, unde participă la exerciții și simulări de criză.
Finlanda are și una dintre cele mai extinse rețele de adăposturi de protecție civilă din lume, suficiente pentru a adăposti aproape întreaga populație.
„Vietnamul cu zăpadă”
În poligonul militar Rovajärvi, cel mai mare din Europa de Vest, recruții finlandezi se antrenează pentru scenariul unei invazii ruse.
Strategia lor poate fi rezumată simplu: Vietnam, dar cu zăpadă.
Finlandezii mizează pe mobilitate, cunoașterea terenului și pe capacitatea de a bloca coloanele mecanizate ale adversarului în păduri și pe drumuri înguste.
„Un inamic mecanizat este întotdeauna într-o anumită măsură dependent de drumuri”, explică un inspector al armatei.
În aceste condiții, unități mobile pot opri și izola forțele invadatoare.
Recruții sunt instruiți să tragă muniție reală în mișcare și se deplasează rapid pe schiuri – o abilitate care îi diferențiază de multe alte armate occidentale.
„Dacă vin rușii, suntem pregătiți”
În timpul exercițiilor, un tânăr aspirant la gradul de ofițer, Viljami Töhönen, în vârstă de 23 de ani, comandă un pluton format din patru tancuri, mai multe transportoare blindate și 50 de soldați. Stă lângă tancul său Leopard 2, o mașină de luptă de 55 de tone, în timp ce viscolul bate peste poligon.
Mesajul lui este simplu: „Dacă vin rușii, suntem pregătiți.”
Această încredere contrastează cu situația multor state europene.
După sfârșitul Războiului Rece, armatele occidentale s-au redus drastic, bazându-se pe umbrela de securitate a Statelor Unite. În prezent, chiar dacă statele europene NATO cheltuiesc peste 500 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, înlocuirea completă a capacităților militare americane ar costa aproximativ 1 trilion de dolari.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Războiul hibrid deja a început
Finlanda se confruntă deja cu forme de presiune din partea Rusiei. Printre acestea se numără sabotaje ale cablurilor submarine din Marea Baltică, atacuri cibernetice sau campanii de dezinformare.
Un alt exemplu: investiții imobiliare rusești în apropierea unor obiective strategice.
După ce Rusia a cumpărat terenuri și insule în zone sensibile, Helsinki a schimbat legislația și a interzis vânzarea de proprietăți către cetățeni ruși nerezidenți.
În paralel, Finlanda a investit masiv în educația media, elevii fiind învățați încă din școala primară să identifice manipularea online.
Principiul de bază predat în școli este simplu: „Stop, gândește, verifică.”
Secretul Finlandei: încrederea
În orașul Salla, la doar câteva zeci de kilometri de Rusia, viața pare surprinzător de normală. Primarul Erkki Parkkinen spune că oamenii nu trăiesc în frică. „Viața noastră este destul de normală. Nu ne este frică”, susține Parkkinen.
„Oamenii au încredere unii în alții”, rezumă secretul un oficial local.
Această încredere este consolidată de modelul nordic de stat social, de educație și de sentimentul unei responsabilități comune.
Finlandezii sunt pe primul loc în lume în clasamentul fericirii, dar și printre cei mai dispuși să își apere țara.
Lecția pe care Europa încearcă acum să o învețe
Pentru Europa, problema nu este doar lipsa armelor sau a banilor. Problema este cultura strategică. După decenii de pace, multe societăți europene au pierdut reflexul pregătirii pentru război.
„Armele pot fi cumpărate, dar cultura nu poate fi exportată într-o ladă”, spune un expert militar citat de Bloomberg.
Finlanda a construit acest sistem în mai bine de un secol, din necesitate.
Astăzi, restul Europei încearcă să recupereze timpul pierdut. Dar pentru asta va trebui să reconstruiască nu doar armate, ci și încrederea și voința colectivă de a se apăra.
Iar în această privință, Finlanda a devenit profesorul unei Europe care se trezește, poate prea târziu, la realitate.
