Autoritățile constată mai multe nereguli în procesul de repartizare a lemnelor de foc pentru populație în perioada rece a anului 2022 – 2023.
Citește și: Socialiștii vor modificarea Legii cu privire la pensii
Comisia parlamentară de profil a examinat raportul de audit privind repartizarea subvențiilor acordate Agenției „Moldsilva” la comercializarea lemnului de foc în scopul neadmiterii majorării prețurilor la lemnul de foc comercializat către populație pentru sezonul rece.
De menționat că pentru accelerarea colectării masei lemnoase și neadmiterea majorării prețurilor la lemnul de foc au fost alocate Ministerului Mediului, pentru Agenția „Moldsilva”, mijloace financiare în sumă de 50,2 milioane de lei.
Respectiv, Curtea de Conturi a constatat că abordările diferențiate și lipsa funcționalității controalelor cheie au generat un șir de deficiențe și neconformități. Astfel, unii actori implicați în implementarea Planului de acțiuni privind aprovizionarea cu lemne de foc pentru perioada rece a anului 2022-2023, precum Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” și autoritățile publice locale, deși au obținut autorizații pentru tăieri în afara fondului forestier, nu au raportat nici volumele de masă lemnoasă obținute, nici categoriile de beneficiari cărora aceasta a fost repartizată, comercializând lemnul de foc în lipsa unor criterii bine concepute.
A mai fost constatat faptul că nu au fost respectate criteriile impuse de CSE privind comercializarea lemnului de foc. Astfel, în listele întocmite de autoritățile publice locale au fost incluși mai mulți membri de familie din aceeași gospodărie, persoane care dețin mai multe surse de încălzire, iar Întreprinderea Silvică Chișinău a comercializat lemnele de foc în baza cererilor individuale, deoarece Primăria municipiului Chișinău nu a prezentat lista potențialilor beneficiari.
O altă constatare vizează modul de calcul al prețurilor de comercializare a produselor lemnoase, aprobat de Agenția „Moldsilva”.
S-a constatat că acesta este unul defectuos, contribuind la creșterea artificială a prețurilor de vânzare a lemnului, la obținerea neargumentată și nejustificată a veniturilor suplimentare și, în consecință, la reducerea posibilității de cumpărare a lemnului de către populație.