Libertatea de cult este “ameninţată în una din trei ţări” la nivel mondial, din cauza încălcărilor care au crescut brusc în ultimii doi ani, a declarat organizaţia catolică Aid to the Church in Need (AED) într-un raport publicat marţi, relatează AFP, potrivit agerpres.
“În urmă cu doi ani, libertatea religioasă a fost încălcată în una din cinci ţări. În prezent, credincioşii sunt persecutaţi sau discriminaţi în una din trei ţări din lume, adică în 62 de ţări”, a declarat pentru AFP Benoît de Blanpré, directorul AED.
Citește și : 260 de ONG-uri cer 5,5 miliarde de dolari pentru a salva de la foamete 34 de milioane de oameni
Fundaţie internaţională de drept pontifical, ACN examinează situaţia tuturor cultelor religioase din 196 de ţări, la fiecare doi ani. Pentru cea de-a 15-a ediţie a raportului său, care acoperă perioada august 2018 – decembrie 2020, ea colaborat cu 30 de cadre universitare, misionari, activişti pentru drepturile omului şi jurnalişti.
În ultimii doi ani, organizaţia a identificat “persecuţii” (asasinate, deportări, exilări, căsătorii forţate, exproprieri) în 26 de ţări (51% din populaţia lumii). Din aceste ţări, 12 se află în Africa (Burkina Faso, Camerun, Eritreea, Mozambic, Nigeria, Niger, Yemen …) şi sunt afectate de “forme extreme de persecuţie, precum crime în masă”.
Două, China şi Myanmar, “fac obiectul unei investigaţii internaţionale în legătură cu probabile genocide în curs”, împotriva minorităţii musulmane uigure şi, respectiv, rohingya.
“Discriminări” (refuzul sau limitarea accesului la locuri de muncă, la ajutor de urgenţă, justiţie şi proprietăţi imobiliare) au fost semnalate în alte 36 de ţări, precum Irak, Siria, Algeria, Maroc, Cuba, Indonezia şi Vietnam, conform AED.
“Trei tendinţe majore” se află în spatele acestei creşteri, potrivit raportului.
În primul rând, “terorismul islamist continuă să se extindă”. “În principal în regiunea Sahel, organizaţia Stat Islamic şi Al-Qaida îşi unesc forţele cu miliţiile armate locale şi le radicalizează, pentru a stabili provincii transcontinentale ale califatului, graţie sprijinului ideologic şi material în Orientul Mijlociu”.
“Este cu atât mai îngrijorător în condiţiile în care înainte musulmanii, creştinii, animiştii trăiau acolo în bună înţelegere”, notează Benoît de Blanpré.
În al doilea rând, potrivit AED, “ascensiunea unui supremacism etnoreligios populist devine o cauză majoră de discriminare împotriva minorităţilor religioase (…) în ţările cu o majoritate hindusă sau budistă, precum India sau Sri Lanka”.
Citește și : O cofetărie din Ungaria vinde deserturi în formă de vaccin: Galben pentru AstraZeneca, verde pentru Pfizer
În cele din urmă, “prejudecăţile societale preexistente împotriva minorităţilor religioase sunt exacerbate” odată cu criza sanitară. “Acuzate de toate problemele, inclusiv pandemia de COVID-19, aceste minorităţi suferă o discriminare crescută”, potrivit raportului.
Astfel, minorităţile religioase “nu au avut acces la ajutor alimentar şi medical”, subliniază directorul AED. “Acest lucru afectează creştinii din Pakistan şi musulmanii şi creştinii din India”.
În plus, “elemente radicalizate au profitat de confuzie pentru a recruta mai mult”, ca în Mozambic, o ţară afectată de atacuri jihadiste, potrivit raportului.
Un alt aspect pe care pune accent organizaţia: “tehnologiile represive de supraveghere” în China, care “au vizat tot mai mult grupurile confesionale”.
“Dialogul interconfesional beneficiază de un impuls istoric”, subliniază însă AED, menţionând faptul că papa Francisc “a mers în vizită în Irak în martie 2021, prima sa călătorie într-o ţară majoritar şiită”.
