Mai mulţi lideri europeni, din rândul cărora nu a lipsit cancelarul german Friedrich Merz şi preşedintele francez Emmanuel Macron, şi-au manifestat luni într-o discuţie telefonică temerea că SUA ar putea trăda Ucraina şi Europa în negocierile pentru un acord de pace cu Rusia, ei manifestându-şi neîncrederea faţă de Washington, conform unei transcrieri a conversaţiei obţinute de săptămânalul german Der Spiegel, citat joi de agenţia EFE, potrivit stiripesurse.ro.
La discuţie au mai participat, printre alţii, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedintele finlandez Alexander Stubb – unul dintre puţinii lideri europeni care menţin relaţii bune cu preşedintele american Donald Trump – şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.
“Există posibilitatea ca Statele Unite să trădeze Ucraina în chestiunea teritorială, fără claritate asupra garanţiilor de securitate”, a spus Macron în această discuţie, conform unei transcrieri în limba engleză citate de Der Spiegel, care a precizat că doi participanţi i-au confirmat conţinutul conversaţiei.
Pentru Zelenski “pericolul este mare”, a avertizat preşedintele francez, aprobat de cancelarul german Friedrich Merz, care a atenţionat la rândul său că Zelenski ar trebui să fie “extrem de atent în zilele următoare”.
“Ei se joacă, atât cu voi, cât şi cu noi”, a spus în continuare cancelarul german, referindu-se probabil la responsabilii administraţiei Trump, cu o zi înaintea întâlnirii pe care au avut-o la Moscova cu preşedintele rus Vladimir Putin emisarul special american Steve Witkoff şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, pentru discuţii cu liderul de la Kremlin asupra planului de pace american revizuit în urma negocierilor cu Ucraina.
Der Spiegel notează că din transcrierea discuţiei rezultă că, pe lângă Merz şi Macron, şi alţi participanţi la această convorbire manifestă neîncredere faţă de cei doi emisari americani. Unul dintre ei este chiar preşedintele finlandez Alexander Stubb, care la un moment dat a spus că “nu trebuie să lăsăm Ucraina şi pe Volodimir singuri în faţa acestor indivizi”, idee cu care secretarul general al NATO, Mark Rutte, s-a arătat de acord. “Sunt de acord cu Alexander, trebuie să-l protejăm pe Volodimir”, a indicat Rutte.
Această convorbire pare să fi fost cea care a avut loc în timpul vizitei efectuate luni de Zelenski la Paris. Conform unui anunţ al Palatului Elysee, la acea discuţie au luat parte liderii Franţei, Ucrainei, Germaniei, Poloniei, Italiei, Norvegiei, Finlandei, Danemarcei şi Olandei, precum şi cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Discuţia acestora de luni s-a desfăşurat în timp ce în SUA, la Miami, continuau negocierile americano-ucrainene asupra planul de pace pentru Ucraina propus de Trump, dar a cărui versiune iniţială în 28 de puncte a nemulţumit Ucraina şi susţinătorii europeni ai acesteia, întrucât prelua o serie de revendicări ale Rusiei. În urma unei contrapropuneri avansate de Ucraina şi de aliaţii săi europeni, planul iniţial a fost revizuit şi apoi discutat marţi la Kremlin cu Putin de cei doi emisari ai lui Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner.
Înaintea acestei întâlniri de la Kremlin, Putin a declarat că aliaţii europeni ai Ucrainei s-au autoexclus din procesul de negociere pe care ei urmăresc să îl blocheze complet formulând cereri absolut inacceptabile pentru Rusia, astfel încât să o poată acuza pe aceasta că respinge procesul de pace. “Nu avem intenţia de a ataca Europa. Am spus-o de o sută de ori”, a asigurat preşedintele rus, conform căruia europenii trăiesc cu “iluzia” că ar putea aplica Rusiei o “înfrângere strategică”. “Noi nu dorim război cu Europa, dar dacă Europa îl doreşte şi începe, atunci suntem gata chiar acum”, a adăugat preşedintele rus.
Kremlinul a anunţat după întâlnirea cu cei doi emisari americani că Putin a acceptat unele propuneri din planul de pace al SUA pentru Ucraina, dar le-a respins pe altele ca inacceptabile, însă negocierile vor continua. Putin a cerut săptămâna trecută recunoaşterea internaţională a suveranităţii ruse asupra întregului Donbas şi a peninsulei Crimeea şi a ameninţat Ucraina că, dacă nu-şi retrage trupele din teritoriile revendicate de Rusia, aceasta le va obţine în cele din urmă prin mijloace militare.
Nu este clar cum arată planul de pace revizuit prezentat marţi lui Putin de cei doi emisari americani, dar Zelenski a anunţat luni că problema împărţirii teritoriilor disputate între Ucraina şi Rusia este cea mai dificil de rezolvat în negocierile pe care trimişii Kievului le-au desfăşurat cu reprezentanţii SUA, alte subiecte divergente fiind garanţiile de securitate pentru Ucraina şi finanţarea reconstrucţiei postbelice, chestiuni pe care doreşte să le discute personal cu Trump.
Zelenski a insistat că un acord european este esenţial în problema reconstrucţiei, după ce planul de pace iniţial al preşedintelui Trump propunea investirea parţială în acest scop a activelor ruseşti îngheţate în Occident, plus o contribuţie europeană echivalentă, în condiţiile în care SUA ar urma să primească jumătate din profituri. Zelenski a spus că nu consideră o asemenea abordare ca fiind “corectă” faţă de europeni şi a cerut să fie găsită o soluţie care să îi mulţumească şi pe aceşti aliaţi, marginalizaţi de SUA în procesul de negociere.
