“Lipsa de transparenţă a finanţării mass-media, în special din fondurile publice, precum şi dificultăţile pieţei subminează fiabilitatea informaţiilor şi încrederea în mass-media”, se arată într-un raport despre România al organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF), care menţionează în acelaşi timp că peisajul mediatic românesc este “divers şi pluralist” şi “oferă teren fertil pentru investigaţii de interes public puternice”, transmite agerpres.
În Indicele pe 2023 al RSF privind Libertatea Presei, România se plasează pe poziţia 53 din 180, în creştere faţă de anul trecut, când s-a aflat pe locul 56.
Citeşte şi: Sudan: mitul arab al ‘stabilității’ contrarevoluționare a fost spulberat – Black News
“Grupuri mari europene (Ringier, PPT Group sau Dogan Media International) sunt prezente pe piaţă alături de jucători locali mari şi mici (Intact Media Group, RCS&RDS, Hotnews, G4Media, Recorder, Rise Project sau PressOne)”, precizează raportul.
“Peisajul mediatic românesc reflectă tendinţele globale: numărul instituţiilor de presă scrisă este în scădere, în timp ce mass-media online şi posturile de radio şi televiziune sunt în plină expansiune. Alegerile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă”, atrage atenţia organizaţia.
În privinţa contextului politic, raportul notează că “mass-media este lipsită de independenţă şi este supusă încercărilor de interferenţă, în special atunci când sunt nominalizaţi şefii radioului şi televiziunii publice, precum şi pe cei ai Consiliului Naţional al Audiovizualului”. “Acesta din urmă a blocat informaţiile privind acţionariatul mass-mediei audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Discursul politic agresiv împotriva jurnaliştilor a fost reînviat de noul partid populist-naţionalist AUR, a patra forţă politică din Parlamentul României”, evidenţiază Reporteri fără Frontiere.
Organizaţia atrage atenţia totodată că “legislaţia care protejează libertatea de exprimare şi presa este insuficient aplicată, deşi este aliniată la standardele europene, inclusiv la nivel constituţional”. “Imixtiunea procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărţuirea şi ridică serioase semne de întrebare. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să împingă mass-media să-şi dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive (…) a crescut, în timp ce hotărârile judecătoreşti nu respectă întotdeauna standardele privind libertatea presei”, subliniază autorii raportului.
În privinţa contextului economic, documentul avertizează că “mecanismele de finanţare a mass-mediei sunt adesea opace sau chiar corupte”. “Deşi cele mai mari companii media reuşesc să se susţină singure, majoritatea depind de surse externe de finanţare, inclusiv de subvenţii. Deturnarea fondurilor publice către mass-media, în mod netransparent, este o practică politică larg răspândită, denaturând atât piaţa, cât şi funcţia de câine de pază a mass-mediei”, adaugă raportul.
“Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu concurenţa din partea discursurilor înşelătoare şi a ştirilor false promovate de anumite instituţii media şi politicieni, în special în contextul pandemiei de COVID-19 şi, mai recent, al războiului din Ucraina. Unele grupuri de populaţie tind să creadă informaţiile false, care uneori converg cu propaganda rusă şi le alimentează neîncrederea în mass-media”, mai susţine RSF.
Organizaţia afirmă totodată că “siguranţa jurnaliştilor rămâne o preocupare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta atacurilor, ameninţărilor şi intimidării”.
“Campaniile de denigrare la scară largă care implică actori politici au ca scop discreditarea jurnaliştilor independenţi. Supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informaţii încercând să obţină mai multă putere şi influenţă în contextul războiului din Ucraina”, adaugă RSF.
Raportul menţionează că niciun jurnalist sau angajat media nu a fost omorât sau închis de la începutul acestui an în România.
Citeşte şi: Razie cu aproape 300 de arestări într-o anchetă Europol asupra Dark Web – Black News
La nivel global, conform Indicelui Mondial al Libertăţii Presei pe 2023 – care evaluează mediul pentru jurnalism în 180 de ţări şi teritorii şi este publicat de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, marcată la 3 mai – situaţia este “foarte gravă” în 31 de ţări, “dificilă” în 42, “problematică” în 55 şi “bună” sau “satisfăcătoare” în 52 de ţări. Cu alte cuvinte, mediul pentru jurnalism este “rău” în şapte din zece ţări şi satisfăcător în doar trei din zece.
Este a 21-a ediţie a Indicelui privind Libertatea Presei, realizat anual de către Reporteri fără Frontiere (RSF).
