Lista cu cele 40 de meserii pe care le poate înlocui inteligența artificială

Inteligența artificială începe să rescrie piața muncii mai repede decât se așteptau specialiștii. Un studiu Microsoft arată că unele profesii pot fi preluate aproape integral de algoritmi, în timp ce altele rămân complet în afara riscului.

Scriitorii, jurnaliștii și programatorii sunt printre cei mai expuși, în timp ce muncitorii, tehnicienii și asistenții medicali par cel mai bine protejați.

Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE

„Ai fost înlocuit de o mașină”

Joe Turner, scriitor freelancer de 38 de ani, a pierdut 70% dintre clienți în doar doi ani, după ce aceștia au trecut la chatboți. „E o trădare”, spune el. „Pui suflet în munca ta, iar într-o zi ești înlocuit de o mașină. Crezi mereu că nu ți se va întâmpla ție.”, spune Turner, citat de Sky News.

Potrivit unui studiu realizat de Microsoft în iulie 2025, bazat pe 200.000 de conversații cu chatbotul Co-Pilot, până la 85% din sarcinile unui scriitor pot fi îndeplinite de AI. Analiza, trecută aproape neobservată, arată că inteligența artificială poate face 90% din munca istoricilor și programatorilor, 80% din activitățile vânzătorilor și jurnaliștilor și 75% din sarcinile DJ-ilor sau ale analiștilor de date.

Cele 40 de meserii „cel mai expuse” AI-ului

Microsoft a estimat procentul de suprapunere între sarcinile umane și cele pe care le poate îndeplini un chatbot. Rezultatul: de la istorici și matematicieni până la agenți de vânzări și specialiști în PR, multe profesii pot fi aproape complet automatizate.

Meserie – Procent de automatizare

• Istorici – 98%
• Matematicieni – 91%
• Corectori – 91%
• Programatori automați – 91%
• Scriitori și autori – 90%
• Asistenți statistici – 85%
• Reprezentanți de vânzări – 85%
• Redactori tehnici – 84%
• Jurnaliști – 83%
• Operator telefonic – 80%
• Editor – 80%
• Analiști politici – 77%
• DJ și prezentatori radio – 77%
• Oameni de știință în date – 77%
• Dezvoltatori web – 73%
• Reprezentanți service clienți – 72%
• Agenți de turism și bilete – 71%
• Analiști de marketing – 71%
• Profesori de afaceri – 70%
• Consilieri financiari personali – 69%
• Profesori de economie – 68%
• Analiști de management – 68%
• Operator centrală telefonică – 68%
• Telemarketeri – 66%
• Agenți publicitari – 66%
• Arhiviști – 66%
• Specialiști PR – 63%
• Promoteri de produse – 64%
• Modele – 64%
• Asistenți de birou / ghișeu – 62%
• Gazde / hostesse – 60%

„Dacă ne uităm la aceste joburi peste 3-5 ani, e foarte probabil să fi fost înlocuite complet”, avertizează un consultant AI cu peste un deceniu de experiență.

Cercetătoarea Xinrong Zhu, de la Imperial College London, confirmă: „Trăim un moment de cotitură istoric.”

Klarna, Microsoft și Amazon dau tonul schimbării

Compania suedeză Klarna și-a redus personalul cu 40%, după ce chatbotul intern a ajuns să facă munca a 700 de angajați.

Microsoft a concediat 15.000 de oameni în timp ce investește 69 de miliarde de lire în centre de date pentru AI, iar Amazon anunță că își va micșora forța de muncă pe măsură ce „crește eficiența datorită AI”.

Totuși, unii experți susțin că fenomenul este mai degrabă un pretext: „Există efecte macroeconomice – costuri cu energia, taxele, contribuțiile – care explică mai bine scăderea angajărilor”, spune același consultant.

Cele 40 de meserii cel mai puțin afectate

De partea cealaltă, studiul Microsoft arată și ocupațiile unde AI poate prelua doar 10% sau mai puțin din sarcini. Este vorba, în principal, despre profesii fizice, tehnice sau medicale, care cer îndemânare și prezență umană.

Meserie – Procent de automatizare

• Infirmieri / brancardieri – 0%
• Șlefuitori de podele – 0%
• Operator de piloți (construcții) – 0%
• Muncitori feroviari – 0%
• Turnători în metal – 0%
• Operator stație de tratare a apei – 0%
• Paznici de poduri și ecluze – 0%
• Operator dragă – 0%
• Protodont (specialist în proteze dentare) – 1%
• Operator stație gaze – 1%
• Muncitor în industria petrolului și gazelor – 1%
• Muncitor asfaltare / pavare – 1%
• Operator utilaje forestiere – 1%
• Conducător de ambarcațiuni – 1%
• Asistent acoperișuri – 2%
• Montator acoperișuri – 2%
• Curățători / menajere – 2%
• Muncitori drumuri – 3%
• Spălători vase – 3%
• Zidari / finisori – 3%
• Operator stivuitor industrial – 3%
• Asistenți chirurgicali – 3%
• Lucrători eliminare substanțe periculoase – 4%
• Zugravi / asistenți decoratori – 4%
• Reparatori anvelope – 4%
• Operator mașini de ambalare – 4%
• Preparatori echipamente medicale – 4%
• Supraveghetori pompieri – 4%
• Tehnicieni oftalmologi – 4%
• Chirurgi oro-faciali – 5%
• Ingineri navali – 5%
• Asistenți de laborator (analize sânge) – 6%
• Asistenți medicali – 7%
• Îmbălsămători – 7%
• Maseuri terapeuți – 10%

„AI sprijină multe activități, dar nu poate îndeplini complet nicio ocupație”, afirmă cercetătorul Microsoft Kiran Tomlinson.

O istorie care se repetă

Economistul Fabian Stephany, de la Universitatea Oxford, amintește că fiecare revoluție tehnologică a produs aceleași temeri. „Spinning Jenny”, utilajul pentru filat inventat de James Hargreaves în 1764, i-a lăsat fără slujbe pe țesători, dar a creat mii de posturi în fabrici. Linia de asamblare a lui Ford sau bancomatele au generat mai multă muncă, nu mai puțină.

Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE

„Este rar ca o tehnologie să elimine complet o profesie. Doar unde munca este definită printr-o singură sarcină – cum e traducerea – riscul este total.”, spune Stephany.

„Nu mai putem concura”

Producătorul audio Christian Allen, cu două decenii de experiență, a pierdut contracte de 7.000 de lire într-un an. „AI-ul a produs un spot radio perfect cu 12 lire. Nimeni nu va plăti 1.000 pentru o voce umană.”

„Abonamentele AI pot mixa sunetul mai bine decât un studio. În 10 ani, nu voi mai face asta”, spune el.

Între catastrofă și oportunitate

Inteligența artificială poate distruge cariere, dar și crea unele noi. Un consultant citat de Sky News Money povestește cum o firmă de peisagistică a folosit ChatGPT pentru oferte personalizate, iar un fond de pensii a economisit „mii de ore” analizând automat documente.

„Costul de a lansa o afacere digitală a scăzut enorm. Poți avea mii de start-up-uri noi, pentru că riscul de eșec e mai mic”, explică el.

„Nu trăim sfârșitul muncii, ci începutul unei alte ere a ei”, conchide profesorul Stephany.

Diverse