m.bianet.org
Lituania a cerut luni Curţii Penale Internaţionale (CPI) să ancheteze ţara vecină Belarus în legătură cu presupuse crime împotriva umanităţii, comise în timpul mandatului preşedintelui autoritar Aleksandr Lukaşenko, informează Reuters.
Ministerul Justiţiei lituanian a afirmat că solicită CPI ”să deschidă o investigaţie privind crime împotriva umanităţii comise de regimul Lukaşenko – deportări forţate, persecuţii de persoane şi alte tratamente pline de cruzime care contravin principalelor norme de drept internaţional”, potrivit stiripesurse.
Citește și: Aproape 46% dintre moldoveni vor modificarea Constituţiei pentru aderarea la UE (sondaj)
Acţiunea autorităţilor lituaniene a primit imediat sprijin din partea liderei opoziţiei belaruse în exil Svetlana Tihanovskaia, care trăieşte la Vilnius.
”Infracţiunile comise de acest regim, de la deportări forţate la arestări ilegale şi tortură, nu pot rămâne nepedepsite. Curajul Lituaniei ne dă speranţă că în cele din urmă lumea trage la răspundere regimul pentru atrocităţile comise”, a afirmat Tihanovskaia într-un comunicat.
Ea a menţionat că aproximativ 300.000 de belaruşi au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara.
Svetlana Tihanovskaia a candidat la alegerile prezidenţiale din august 2020, dar a părăsit ţara după ce Lukaşenko a fost proclamat câştigător, un rezultat pe care opoziţia şi guvernele occidentale l-au denunţat ca fraudulos.
Scrutinul a fost urmat de proteste masive care au fost înăbuşite de aparatul de securitate al lui Lukaşenko. Mii de oameni au fost arestaţi, în timp ce alţii au fugit din ţară, mulţi via Lituania.
Belarusul nu este membru al CPI, dar un membru al CPI poate aduce în faţa acestei instanţe un caz pentru presupuse infracţiuni comise parţial pe propriul său teritoriu.
Declaraţia lituaniană precizează că sute de mii de belaruşi şi-au găsit refugiu umanitar în Lituania şi în alte ţări din Uniunea Europeană. Peste 60.000 de belaruşi trăiesc acum în Lituania, ”dintre care mulţi au îndurat sau încă îndură presiunea regimului şi a infracţiunilor sale”.
Documentul adaugă că deportarea oamenilor a afectat în mod direct interesele de securitate ale Lituaniei şi au forţat-o să caute implicarea CPI în investigarea faptelor.