Un fost cancelar austriac se află între politicienii europeni care ar fi fost plătiţi în secret să facă lobyy în favoarea Ucrainei de către fostul director de campanie al lui Donald Trump Paul Manafort, a declarat sâmbătă un parlamentar ucrainean din opoziţie, relatează The Associated Press.
Serghi Leşcenko a stat de vorbă cu AP la o zi după ce un mare juriu din Statele Unite l-a inculpat pe Manafort în legătură cu faptul că ar fi plătit foşti politicieni să facă lobyy în favoarea clientului său din perioada respectivă, fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici, conform news.ro .
Leşcenko, care susţine că a ajutat la găsirea unor plăţi de la Ianokovici către Manafort, a declarat sâmbătă că a văzut informaţia despre un fost cancelar austriac într-un registru de plăţi către Manafort.
Citește și : Angela Merkel dorește sporirea politicii de dezvoltare pentru Africa
”Nu-mi amintesc numele, dar îmi amintesc funcţia”, a declarat Leşcenk pentru AP.
Actul de acuzare prezentat vineri nu-i numeşte pe politicienii europeni care au fost plătiţi, însă precizează că au lucrat în coordonare cu Manafort, adjunctul său Rick Gates şi două firme de lobby de la Washington – Podesta Group şi Mercury Public Affairs – în acţiuni de lobby pe lângă oficiali şi congresmeni americani.
Însă atenţia s-a îndreptat rapid către fostul premier italian Romano Prodi, fostul cancelar austriac Alfred Gusenbauer, fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski şi fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici.
Numele lor au apărut anul trecut în documente făcute publice de către cele două firme, care-i citează ca implicaţi la discursuri şi reuniuni cu oficiali americani în vederea promovării Ucrainei.
Aceste documente nu dezvăluie vreo plată către foştii oficiali şi este neclar dacă ei sunt aceiaşi politicieni la care face trimitere actul de acuzare american.
Acest lucru este important, deoarece legislaţia americană obligă persoanele care fac lobby pe lângă oficiali americani din partea unor guverne sau partide politice străine să se înregistreze, iar baza de date a Departamentului Justiţiei arată că aceşti foşti oficiali europeni nu au făcut acest lucru.
Este totodată neclar, din actul de acuzaţie american, în ce măsură au ştiut foştii politicieni europeni despre finanţarea lor sau dacă ar fi putut să beneficieze de o scutire legală.
Acţiunile de lobby ale unor personalităţi politice, desemnate în actul de acuzare drept ”Grupul Hapsburg”, ar fi avut loc în perioada 2012-2013, pe când Ucraina avansa către o integrare în Uniunea Europeană.
Leşcenko a declarat pentru AP că Gusenbauer a făcut lobby în favoarea Ucrainei pe când Ianukovici, susţinut de Moscova, se afla la putere.
”Eu cred că, într-adevăr, Paul Manafort putea să plătească bani unor lideri europeni îndepărtaţi să-i spele reputaţia lui Ianukovici în Europa, mă refer mai ales la domnul Gusenbauer, care a fost angajat în ceva activitate. Este clar că această activitate era în interesul Partidului Regiunilor” al lui Ianukovici, a spus Luşcenko.
”Îmi amintesc că era un număr de evenimente care au avut loc în Europa, cu implicarea domnului Gusenbauer şi altor foşti politicieni europeni, vizând să-l prezinte pe domnul Ianukovici într-o lumină mai bună în Europa şi îmi amintesc, de asemenea, că domnul Prodi era şi el angajat în această activitate”, a declarat el.
Gusenbauer, însă a declarat agenţiei austriece de ştiri APA că nu a acţionat vreodată în numele lui Ianukovici.
”Nu am întreprins niciodată activităţi pentru domnul Ianukovici” ori partidul său, a declarat Gusenbauer pentru agenţie. El a spus că era interesat, în 2012 şi 2013 de o apropiere a Ucrainei de Europa.
”În evenimente publice la Paris, Bruxelles şi Berlin, am pledat ca UE să încheie un acord de asociere cu Ucraina”, a spus el.
Problema intergării în UE a condus la îndepărtarea liderului ucrainean.
Ianukovici urma să semneze un ”acord de asociere” cu UE care să permită libera circulaţie a bunurilor în Ucraina şi statele membre UE. Acest acord a fost considerat un pas către o eventuală aderare la UE, iar Rusia s-a opus vehement oricărei apropieri a Ucrainei de Occident.
Ianukovici a renunţat să semneze acordul cu UE în ultimul moment, în urma unor presiuni exercitate de Rusia, declanşând un miting de protest la Kiev, în 2013. Poliţia i-a dispersat în mod brutal pe protestatari, ceea ce i-a galvanizat pe opozanţi să îndemne la proteste guvernamentale ample şi la instalarea unui vast sat de corturi în centrul capitalei ucrainene, Kiev.
Aceste proteste au continuat luni de zile şi au fost pătate de violenţe care au culminat, în februarie 2014, cu uciderea a zeci de persoane, la Kiev, de către lunetişti care nu au fost identificaţi nici până în prezent. În faţa haosului care a cuprins ţara, Ianukovici a fugit, la scurt timp după aceea, în Rusia, iar ulterior a fost destituit.
