Locuitorii insulei Santorini din Grecia s-au săturat de supraturism; Primar: „Nu avem nevoie de mai multe hoteluri”

Având în vedere că peste 3,4 milioane de turiști se estimează că urmează să viziteze în acest an punctul fierbinte al Cicladelor, Zorzos a solicitat luarea de măsuri urgente pentru a stopa un val de construcții care riscă să ducă la ruinarea insulei, scrie The Guardian.

„Trăim într-un loc de abia 25 000 de suflete și nu avem nevoie de mai multe hoteluri sau de mai multe camere închiriate”, a spus el. „Dacă distrugi peisajul, unul atât de bogat ca al nostru, distrugi motivul pentru care oamenii vin aici în primul rând.”

Insula deja atinsese punctul de saturație înainte de pandemie Boom-ul construcțiilor este direct legat de numărul record de persoane care vizitează o insulă care atinsese deja „punctul de saturație” înainte de pandemia de COVID-19, potrivit lui Zorzos, care este printre primii oficiali ai administrației locale din Grecia care avertizează împotriva turismului excesiv.

Faimoasă pentru apusurile de soare care taie respirația și frumusețea naturală unică, Santorini are aproximativ 80.000 de paturi de hotel, mai multe pe metru pătrat decât orice altă destinație turistică grecească, în afară de Kos și Rhodos.

O cincime din insulă a fost betonată

Aproximativ o cincime din insula din sudul Mării Egee a fost deja betonată. Dar, spre consternarea ecologiștilor, autoritățile de la Atena au aprobat și mai multe autorizații de construcție între 2018 și 2022, permițând construirea pe o suprafață suplimentară de 449.579 de metri pătrați de teren – aproximativ 2% din suprafața totală de 76 km pătrați.

Lanțurile hoteliere cu capital străin și investitorii „strategici” în turism au fost la originea cererilor de acordare a licențelor, inclusiv pentru hoteluri de lux care ar urma să încaseze mii de euro pe persoană pe noapte, în așteptarea turiștilor înstăriți din India și China în anii următori.

Grecia vrea să atragă 40 de milioane de turiști până în 2028

Până în 2028, Grecia speră să atragă aproape 40 de milioane de turiști la nivel național – cu 5,5 milioane mai mulți decât în acest an și de aproape patru ori populația sa totală. Pentru Zorzos, politician independent, care a predat greaca antică înainte de a fi ales primar, perspectiva unei dezvoltări suplimentare reprezintă o amenințare existențială la fel de mare ca urgența climatică.

Santorini s-ar putea să se fi mișcat rapid pentru a înființa instalații de desalinizare, dar după ani de precipitații sub medie într-o țară aflată în prima linie a încălzirii globale, el își face griji cu privire la presiunile exercitate asupra resurselor de apă și a infrastructurii.

„Mediul este casa noastră, iar distrugându-l ne facem rău nouă înșine”, a declarat el. „Ar trebui să învățăm din trecut: nicio civilizație antică care a respectat frumusețea nu a decăzut vreodată”

Votat în acest an pentru un al treilea mandat, bărbatul în vârstă de 64 de ani are amintiri vii despre Santorini din alte vremuri, când locuitorii munceau în minele insulei și trăiau din celebrul sol vulcanic arabil, producând tomate și vinuri.

Turismul de masă a luat avânt cu adevărat în anii 1990

Spectrul turiștilor care sosesc în masă pentru a savura cocktailuri scumpe și vederi panoramice ale craterului vulcanic al insulei, și superba mare, ar fi fost un vis îndepărtat cu doar câteva decenii în urmă. Abia în 1974 a apărut electricitatea în casele localnicilor.

„Turismul de masă a luat avânt cu adevărat în anii 1990 și atunci au început să se vadă schimbările”, a spus el. Santorini nu este singura care se confruntă cu provocări din cauza popularității sale. Alte locuri idilice din Marea Egee s-au confruntat și ele cu forța de neoprit a turismului.

Localnicii au devenit vocali

Însă locuitorii insulelor populare au devenit mai vocali. Anul trecut au fost organizate proteste la adresa firmelor care ocupau plajele cu șezlonguri și umbrele, iar guvernul central a fost din ce în ce mai mult tras la răspundere. Grupurile care luptă pentru conservarea naturii au avertizat că insulele se află la un punct de cotitură de la care s-ar putea să nu mai existe cale de întoarcere dacă dezvoltarea care amenință sistemele lor ecologice fragile nu este limitată.

Într-o intervenție rară, luna trecută, președinta Greciei, Katerina Sakellaropoulou, care se interesează în mod deosebit de mediu, a subliniat, în timpul discuțiilor cu prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis, necesitatea de a avea o viziune pe termen lung asupra capacității insulelor aflate la capătul de lance al turismului.

Guvernul său de centru-dreapta, probusiness, a fost acuzat de o abordare prea permisivă a dezvoltării. Cicladele este regiunea greacă cea mai vulnerabilă la turismul excesiv. Insule precum Santorini și Mykonos au devenit atracții pentru fotbaliști și vedete de la Hollywood, grecii fiind adesea excluși, în timp ce prezența din ce în ce mai mare a unor nave de croazieră imense, care transportă mii de pasageri, a sporit presiunea.

Anxioși grăbiți

Vara aceasta, până la 17.000 de turiști au traversat zilnic străduțele înguste din Fira, orașul de pe faleză. „Au existat momente în care presiunea este insuportabilă”, a declarat Zorzos, vorbind despre ocaziile în care cinci nave de croazieră au sosit în același timp.

„Peste tot e plin de oameni care nu au timp să se oprească, nu au timp să se bucure, care sunt de fapt plini de anxietate, pentru că sunt atât de grăbiți.” Grecia este în prezent una dintre primele 10 destinații din lume, ministrul Turismului, Olga Kefalogianni, anunțând că țara sa și-a stabilit obiectivul de a deveni o „putere turistică globală”.

Dar într-o vară în care Cicladele au fost asociate mai mult ca niciodată cu pericolele supraturismului, Guvernul pare să ia notă – cel puțin în ceea ce privește navele de croazieră. Mitsotakis a evocat posibilitatea limitării sosirilor pe insulă, afirmând că Santorini și Mykonos „suferă clar”.

Limitarea numărului de pasageri care debarcă

Au fost propuse taxe de debarcare, în timp ce se fac demersuri pentru limitarea numărului de pasageri care debarcă la 8.000 – o alocare „rezonabilă” a danei pentru care Zorzos a insistat mult timp. „Industria navelor de croazieră este esențială pentru turismul nostru, care este esențial pentru economia Greciei”, a declarat un înalt funcționar care a preferat să își păstreze anonimatul.

„Dar este clar că acest lucru nu mai poate continua. Există un sentiment foarte puternic că întregul proiect Santorini trebuie să fie regândit.” În ciuda unui alt sezon frenetic, primarul este încă optimist. „Poate că încă mă simt ca Sisif”, a spus el, referindu-se la personajul mitologic condamnat să împingă un bolovan în sus doar pentru a-l vedea rostogolindu-se înapoi când se apropia de vârf.

„Dar atitudinile s-au schimbat. Înainte, oamenii credeau că am greșit să fiu atât de critic. Acum, mă opresc pe stradă pentru a-mi spune cât de mult am avut dreptate. Nu vrem să devenim ca Veneția sau Barcelona. Știm că nu se mai poate continua așa.”