Justiţia braziliană a suspendat miercuri un decret care abroga statutul de rezervaţie naturală acordat unei suprafeţe uriaşe din Amazonia pentru a permite exploatările miniere private, semnat săptămâna trecută şi care a declanşat un val de proteste în rândul asociaţiilor ecologiste din Brazilia şi din străinătate, informează AFP.
Guvernul preşedintelui conservator Michel Temer a făcut imediat recurs în urma hotărârii de suspendare a decretului prezidenţial, pronunţată miercuri de justiţia braziliană.
Un tribunal federal a anunţat la Brazilia “o dispoziţie pentru suspendarea imediată a oricărei măsuri administrative” ce vizează desfiinţarea acestei rezervaţii naturale, de mărimea Danemarcei, cunoscută sub numele de Renca.
Dispoziţia, semnată de judecătorul Rolando Spanholo, suspendă “orice eventuală măsură administrativă bazată pe decretul” care a abrogat statutul de rezervaţie naturală acordat unui teritoriu cu o suprafaţă de peste 4 milioane de hectare, situat între statele Para şi Amapa din nordul Braziliei.
Decretul prezidenţial, semnat săptămâna trecută, prevedea desfiinţarea acestei rezervaţii, pentru ca ea să poată fi exploatată de companii miniere private.
În rezervaţia Renca se află zăcăminte importante de aur, fier, cupru şi mangan. Aceste minereuri au rămas practic neexploatate până în prezent, în virtutea faptului că statutul de rezervaţie naturală limita aceste activităţi, ce puteau fi realizate doar de companii publice.
Numeroase critici au apărut imediat în Brazilia şi în străinătate, experţii în mediu considerând că deschiderea acestei rezervaţii în faţa exploatărilor private urmează să agraveze despăduririle şi să ducă la scăderea biodiversităţii, afectând negativ în acelaşi timp populaţiile indigene.
Mai multe ONG-uri care luptă pentru protejarea mediului, partide politice, vedete precum top-modelul brazilian Gisele Bundchen şi actorul american Leonardo DiCaprio şi preoţi catolici au criticat în mod deschis decretul semnat de preşedintele Michel Temer.
Decretul a fost criticat chiar şi de anumiţi membri ai guvernului conservator din Brazilia.
World Wildlife Fund for Nature (WWF) a estimat că deschiderea rezervaţiei Renca în faţa exploatărilor miniere private riscă să producă distrugeri ireversibile pentru mediu şi triburile indigene din regiune.
“Este o tragedie anunţată, care poate stimula despăduririle şi poluarea fluviilor”, a declarat pentru AFP Mauricio Voidovic, directorul executiv al WWF Brazilia.
“Este cel mai grav atac asupra Amazoniei din ultimii 50 de ani. Nici chiar dictatura militară nu a îndrăznit să meargă atât de departe”, a spus senatorul Randolfe Rodrigues, membru al partidului de stânga Rede, promiţând să se adreseze instanţei pentru a încerca să anuleze decretul prezidenţial.
Suspendarea de miercuri a decretului cauzator de polemici, adoptat de un guvern ce a fost acuzat că “scoate le mezat” Amazonia, supranumită “plămânul Terrei”, a avut la bază motivaţii constituţionale şi principiul protejării mediului înconjurător.
Rezervaţia conţine, printre altele, nouă zone protejate datorită bogăţiei biodiversităţii lor, dar şi teritorii ale triburilor amerindiene Aparai, Wayana şi Wajapi.
În pofida explicaţiilor sale, guvernul Temer este acuzat cu regularitate de ONG-uri că “vinde” pădurea amazoniană la presiunea puternicului lobby agroindustrial şi a intereselor companiilor miniere.
Încolţit de grave acuzaţii de corupţie, preşedintele Michel Temer îşi vede ameninţată supravieţuirea în viaţa politică, iar aceasta depinde de sprijinul puternicelor lobby-uri parlamentare, care sunt asociate în special cu influente grupuri de presiune.
În faţa avalanşei de critici, preşedintele Temer a înlocuit, marţi, primul decret, semnat în 23 august, cu un nou text de lege ce includea mai multe precizări despre protejarea mediului, dar care nu aducea nicio modificare în privinţa chestiunilor de fond.
Michel Temer a încercat să se justifice, explicând că noul statut al rezervaţiei Renca ar permite încadrarea într-un cadru legal a exploatărilor miniere private pentru a evita “degradările provocate de activităţile miniere clandestine (…), cu scopul de a favoriza o dezvoltare durabilă a Amazoniei”.
