Wall-Street.ro
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat de nădejde al liderului de la Kremlin Vladimir Putin, a declarat sâmbătă că tensiunile s-au diminuat la graniţa ţării sale cu Ucraina, aşa că trupele suplimentare desfăşurate acolo pot fi trimise înapoi la bazele lor, relatează Reuters..
Ministerul Apărării din Belarus a declarat la sfârşitul lunii trecute că îşi consolidează prezenţa la graniţă după un incident de securitate şi ca răspuns la consolidarea trupelor ucrainene. Minskul a anunţat că o divizie de sisteme de rachete cu lansare multiplă a fost desfăşurată pentru a testa pregătirea lor de luptă, potrivit stiripesurse.
Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat
Sâmbătă, Lukaşenko a făcut un tur al unei regiuni de frontieră şi a declarat, citat de agenţia oficială de presă BelTA, că serviciile de informaţii din Belarus au stabilit că Ucraina şi-a retras trupele din zonele sensibile. “Aceasta înseamnă că acele trupe (ucrainene) care fuseseră aduse ca întăriri au plecat acum”, a spus Lukaşenko. “Acum nu mai există dificultăţi cu ucrainenii şi sper că nu vor mai exista”, a adăugat el.
Potrivit BelTA, el le-a spus oficialilor regionali că trupele belaruse suplimentare trimise în zonă ar trebui să se întoarcă la bazele lor. “Ei bine, prieteni, trebuie să ne retragem trupele de la graniţă, astfel încât să se înţeleagă că nu avem nicio intenţie de a lupta sau de a ne concentra forţele armate aici, în afară de forţele pentru operaţiuni speciale”, a spus Lukaşenko.
Într-o declaraţie postată online, un purtător de cuvânt al gărzilor de frontieră ucrainene a respins ideea că ar fi existat desfăşurări suplimentare ucrainene.”De la început, belaruşii şi-au creat singuri această ameninţare şi apoi tot ei au ridicat-o”, a declarat acesta.
Citește și : Comisia Europeană a dat alerta economică: Turismul în UE s-ar putea prăbuși din cauza încălzirii globale
În ceea ce o priveşte, Rusia a spus că declaraţiile şi desfăşurarea de forţe a Belarusului au la bază un “motiv de îngrijorare”.
Lukaşenko a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus pentru a-şi lansa invazia din februarie 2022, dar a precizat că nu are nicio intenţie de a trimite trupe în conflict.
Preşedintele belarus, aflat la putere din 1994, s-a bazat pe asigurările de sprijin ale lui Putin pentru a înăbuşi în 2020 protestele în masă, fără precedent, ale demonstranţilor care susţineau că a fraudat alegerile pentru a-şi asigura un al şaselea mandat. Cei doi bărbaţi se întâlnesc în mod regulat, iar Rusia a desfăşurat în ultimul an arme nucleare tactice în Belarus.