Cheltuielile globale pentru aur au ajuns la peste 600 de miliarde de dolari, echivalentul a 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) global, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 50 de ani, depășind chiar și perioada celui de-al doilea șoc petrolier din 1980, potrivit unui raport Citi Research care citează date Bloomberg și World Gold Council.
Valoarea aurului deținut de gospodării (bijuterii, monede și lingouri) a crescut la un nivel record de peste 3% din averea netă a populației, dublu față de acum cinci ani, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Cererea masivă de investiții – și nu cea a băncilor centrale sau a bijuteriilor – a împins piața aurului într-un deficit major. Investitorii cumpără în condițiile temerilor privind o posibilă recesiune globală, pe fondul inflației încă ridicate în SUA, dobânzilor mari, tarifelor comerciale, tensiunilor geopolitice și riscurilor privind independența Rezervei Federale.
În aceste condiții, Citi estimează că deținătorii de aur ar trebui să vândă circa 1% din stocul total pe trimestru pentru echilibrarea pieței, însă aceștia acceptă să vândă doar la prețuri mai mari.
Scenariul de bază (probabilitate 60%): aurul urcă la circa 3.800 dolari/uncie în următoarele luni, înainte de a atinge vârful în T1 2026. Ulterior, îmbunătățirea perspectivelor de creștere economică, măsurile fiscale pro-creștere din SUA, eventualele reduceri de tarife comerciale și tăierile de dobânzi ale Fed ar putea genera o rotație din aur către alte active.
Scenariul optimist (20%): prețul ajunge la 4.000 dolari/uncie, în cazul unei recesiuni dure în SUA și a temerilor privind independența Fed, ceea ce ar spori cererea de aur ca activ de refugiu.
Scenariul pesimist (20%): prețul scade la 3.400 dolari/uncie, dacă tensiunile geopolitice se atenuează și negocierile comerciale avansează, iar economia SUA evită aterizarea dură.
Raportul Citi arată că deficitul actual al pieței de aur, estimat la 50-200 mld. dolari anual, a determinat o reevaluare masivă a stocului mondial, ajuns la circa 12.000 mld. dolari. Totuși, dacă deținătorii de aur ar decide să-și reducă expunerea cu doar 1%, oferta suplimentară ar depăși cu mult deficitul actual.
Citi avertizează că un astfel de moment ar putea apărea în 2026, pe fondul îmbunătățirii încrederii în creșterea economică a SUA și schimbării conducerii Fed, ceea ce ar putea duce la o corecție puternică pe piața aurului.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Aurul reprezintă acum circa 40% din rezervele băncilor centrale – cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii – după ani de achiziții masive, în special din partea băncilor centrale din economiile emergente. Citi se așteaptă ca aceste achiziții să se tempereze, dar să rămână istorice ca nivel, oferind un sprijin pentru cotațiile aurului, chiar și sub pragul de 3.000 dolari/uncie.
Deși aurul a crescut în ultimii ani în pofida dobânzilor reale ridicate din SUA, Citi consideră că ciclul de reducere a ratelor și o posibilă orientare mai relaxată a Fed după numirea unui nou președinte în 2026 ar putea susține în continuare cererea investițională. Totuși, analiștii subliniază că semnale de tip „FOMO” pe piețele de cupru și aluminiu ar putea marca începutul unei rotații către alte active ciclice începând cu 2026.
This post was last modified on 23/09/2025 19:19 19:19