A view shows a damaged house following what local authorities called a Ukrainian military strike, in the course of the Russia-Ukraine conflict in the town of Sudzha in the Kursk Region, Russia, in this handout image released August 6, 2024. Acting Governor of Kursk Region Alexei Smirnov via Telegram/Handout via REUTERS ATTENTION EDITORS - THIS IMAGE HAS BEEN SUPPLIED BY A THIRD PARTY. NO RESALES. NO ARCHIVES. MANDATORY CREDIT.
Se dau în continuare lupte grele în regiunea rusească Kursk, între trupele ucrainene şi soldaţii Moscovei. Potrivit agenţiilor de presă, militarii Kremlinului fac eforturi mari pentru a respinge trupele ucrainene, sprijinite de tancuri şi blindate. Incursiunea militară ucraineană a fost o lovitură dura pentru Vladimir Putin.
Imaginile difuzate de autorităţile ucrainene arată un grup de soldaţi ruşi care se predau forţelor Kievului, în regiunea Kursk din Rusia. De la Kiev, un consilier prezidenţial subliniază că acţiunile Ucrainei sunt o consecinţă a agresiunii Rusiei, potrivit stiripesurse.
Citește și : Moscova acuză YouTube că cenzurează conţinutul la comanda Washingtonului
Un consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski a declarat că recentele evoluţii de pe front nu sunt decât rezultatul agresiunii Rusiei. Mihailo Podoliak a făcut referire la incursiunea armatei ucrainene în regiunea Kursk din Rusia, dar şi la atacurile din Belgorod.
În regiunea Kursk, scena unei incursiuni terestre ucrainene începând de marţi, sistemele de apărare antiaeriană au doborât şase drone şi 12 rachete (ucrainene), a declarat joi Aleksei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii de la frontiera rusă cu Ucraina, potrivit EFE.
„Noaptea trecută şi în cursul dimineţii, forţele de apărare antiaeriană au doborât şase drone ucrainene şi alte cinci rachete deasupra regiunii Kursk”, a scris guvernatorul pe Telegram, după ce anterior raportase doborârea a şapte rachete.
Cu o zi în urmă, Smirnov a decretat stare de urgenţă în regiune pentru a „atenua consecinţele incursiunii forţelor inamice”.
Autorităţile locale au raportat că, de la începutul incursiunii, câteva mii de persoane au părăsit regiunea şi mai mult de 600 au fost găzduite în adăposturi.
În urma atacurilor, cinci civili au fost ucişi şi alţi 31 au fost răniţi, potrivit celor mai recente date ale Ministerului rus al Sănătăţii, imposibil de verificat pentru moment din surse independente.
Şeful Statului Major al forţelor armate ruse, Valeri Gherasimov, a estimat miercuri la 1.000 numărul efectivele ucrainene implicate în incursiunea în districtul Sudja (din regiunea Kursk), un avans care, potrivit lui, „a fost oprit”.
„Operaţiunea se va încheia cu înfrângerea zdrobitoare a inamicului”, a promis şeful armatei la o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin, care „a calificat drept o provocare pe scară largă” cea mai mare incursiune ucraineană pe teritoriul rus de la începutul războiului.
Șeful comisiei de apărare din Bundestag, Markus Faber, a declarat că nu vede nicio problemă dacă Ucraina folosește armele furnizate de Germania pentru a avansa în regiunea Kursk din Rusia. El a subliniat că acest lucru este valabil și pentru tancurile de luptă Leopard 2, relatează waz.de.
“Odată cu transferul către Ucraina, acestea sunt arme ucrainene”, a spus Faber.
De asemenea, el a subliniat că, după începerea unei invazii ruse la scară largă, teritoriul ambelor state este o zonă de război. Utilizarea armelor este reglementată de dreptul internațional, a spus Faber.
Anterior, Comisia Europeană a declarat că Ucraina are un drept legitim de a se apăra, inclusiv prin lovirea agresorului pe teritoriul său.
Moscova trebuie să înceapă o ofensivă asupra Kievului şi a altor oraşe mari din Ucraina ca răspuns la incursiunea forţelor ucrainene în regiunea Kursk, a declarat joi vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, citat de The Moscow Times.
„Din acest moment, operaţiunea militară specială (aşa cum numeşte Moscova războiul în Ucraina) trebuie să dobândească un caracter deschis extrateritorial. Se poate şi putem înainta pe pământurile Ucrainei încă existente. Până la Odesa, Harkov, la Dnepropetrovsk, Nikolaev, Kiev şi mai departe”, a scris Medvedev pe contul său de Telegram.
Vicepreşedintele Consiliului de Securitate sugerase şi mai înainte dorinţa autorităţilor ruse de a ocupa marile oraşe din Ucraina. La sfârşitul anului trecut, el a numit Kiev, Odesa, Harkov, Nipru şi Nikolaev drept „oraşe ruseşti ocupate temporar”.
Totodată, Medvedev a admis că Rusia va pune capăt războiului împotriva Ucrainei atunci când va captura Kievul. „Dacă nu acum, atunci după ceva timp, poate într-o altă fază a dezvoltării acestui conflict”, a afirmat el, aminteşte The Moscow Times.
Comentând incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, Medvedev a declarat că operaţiunea Moscovei nu ar mai trebui să urmărească doar securizarea teritoriilor pe care Moscova le consideră ale sale şi că Rusia va înceta să înainteze doar atunci când va considera că este benefic să facă acest lucru.
El i-a numit din nou pe ucraineni „nazişti” şi „terorişti”, iar pe aliaţii lor britanici, „nemernicii de englezi”, şi susţine că resursele forţelor armate ucrainene sunt pe cale de a se epuiza.
Raidul din regiunea Kursk a devenit primul caz de la al Doilea Război Mondial când o armată străină a invadat teritoriul Federației Ruse, potrivit Bloomberg . Se spune că acest incident a surprins armata rusă și a slăbit poziția dictatorului Vladimir Putin, evidențiind fragilitatea apărării frontierei de acolo și ridicând spiritul de luptă al ucrainenilor.
Raidul a subminat și imaginea lui Putin ca apărător al rușilor de rând. La urma urmei, războiul început de Putin se revarsă acum din ce în ce mai mult pe teritoriul său.
„Ucraina vrea probabil să întărească argumentele Kievului potrivit cărora aliații americani și europeni nu ar trebui să se teamă de amenințările de escaladare din partea Kremlinului și că Ucrainei ar trebui să i se permită să lupte cu Putin în orice mod pe care îl consideră potrivit pentru a accelera sfârșitul războiului”, notează Bloomberg.