Preşedintele francez Emmanuel Macron a menţinut direcţia reformei controversate a Ministerului de Externe, anunţând în acelaşi timp alocarea de resurse suplimentare pentru a răspunde nemulţumirii diplomaţilor, confruntaţi cu crize multiple – de la războiul din Ucraina la tensiunile din Africa şi problematica climei, notează AFP, potrivit agerpres.
Macron li s-a adresat joi diplomaţilor de la Quai d’Orsay (Ministerul de Externe francez), cu ocazia închiderii consultării iniţiate în urmă cu şase luni pe tema reformei dorite de preşedinte.
Citește și : Hackerii ruşi pregătesc un nou val de atacuri cibernetice împotriva Ucrainei
Aceasta prevede desfiinţarea a două corpuri istorice ale diplomaţiei până la sfârşitul lui 2023 şi crearea unui corp nou al statului. Înalţii funcţionari nu vor mai fi ataşaţi unei administraţii anume şi o vor putea schimba pe parcursul carierei.
Proiectul de reformă a provocat o grevă rarisimă la Ministerul de Externe în iulie, diplomaţii temându-se de o pierdere de competenţe şi de prestigiu a celei de-a treia reţele mondiale, după cele ale SUA şi Chinei.
Însă, potrivit lui Emmanuel Macron, reforma va permite să se câştige în ‘coerenţă’, în ‘agilitate’ şi, în cele din urmă, în eficacitate, utilizând competenţele şi expertiza inclusiv ale unor agenţi din afara Ministerului de Externe.
În contrapartidă, Macron a anunţat o creştere puternică de efective şi mijloace alocate ministerului pentru a le pune ‘în conformitate’ cu ‘ambiţiile’ diplomaţiei franceze.
‘Doresc o reînarmare completă a diplomaţiei noastre’, a subliniat el, anunţând o creştere cu 700 a posturilor cu normă întreagă între 2024 şi 2027, cărora li se vor adăuga 106 posturi suplimentare în acest an.
Totodată, creditele alocate ministerului vor creşte ‘cu peste 20%’, pentru a ajunge la ‘7,9 miliarde de euro în 2027’.
Emmanuel Macron a subliniat că este vorba despre o ‘reînarmare în serviciul păcii, în apărarea intereselor şi valorilor noastre, dar în coerenţă şi cu ambiţia noastră’, în contextul în care mijloacele puse la dispoziţia armatei au crescut începând din 2017.
Alocarea de mijloace suplimentare intervine ‘în momentul în care războiul a revenit pe pământ european, în care se produc rearticulări profunde’, a spus el, cu referire la războiul din Ucraina.
În plus, Franţa este confruntată cu o creştere a sentimentului antifrancez în Africa.
Citește și : Eva Kaili rămâne în spatele gratiilor
Şefa diplomaţiei, Catherine Colonna, anunţase deja în toamnă resurse suplimentare pe frontul securităţii cibernetice şi al comunicării.
O sumă de 2,5 milioane de euro va fi alocată pentru a lupta contra dezinformării în mediul online şi a propagandei ostile, ‘adesea de origine rusă’, a declarat ea în Senat în octombrie.
