Preşedintele francez Emmanuel Macron o va primi marţi pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, la Paris, a anunţat luni Palatul Elysée, într-un context încă turbulent între cele două ţări, relatează AFP, informează agerpres.
Această întâlnire va permite discuţii despre “relaţiile bilaterale” şi “punerea în aplicare a Tratatului de la Quirinale”, semnat în 2021 şi care structurează relaţia franco-italiană.
Citește și : Polonia ar putea organiza simultan cu alegerile un referendum privind migraţia în UE
Meloni va merge la Paris pentru a apăra candidatura Romei pentru Expoziţia Mondială din 2030 în faţa Biroului Internaţional pentru Expoziţii. Capitala Italiei concurează cu Busan (Coreea de Sud), Riad (Arabia Saudită) şi Odesa (Ucraina).
Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, şi preşedintele sud-coreean Yoon Suk Yeol sunt, de asemenea, prezenţi în Franţa din acelaşi motiv.
Emmanuel Macron şi Giorgia Meloni “vor aborda probleme europene şi vor profita de această reuniune pentru a pregăti Consiliul European care va avea loc la Bruxelles joi, 29 iunie, şi vineri, 30 iunie”, potrivit Elysée.
“Se va discuta, de asemenea, despre summitul NATO care va avea loc la Vilnius, în Lituania, marţi, 11 iulie, şi miercuri, 12 iulie 2023. Discuţiile lor vor fi o oportunitate de a reafirma sprijinul comun pentru Ucraina”, a transmis preşedinţia franceză.
Aceasta este prima vizită a Giorgiei Meloni în Franţa de la alegerea sa în toamna anului 2022. Cei doi lideri s-au văzut informal la Roma imediat după numirea sa şi apoi în întâlniri bilaterale în marja unor evenimente internaţionale.
Relaţiile franco-italiene au trecut prin unele turbulenţe, în special în jurul problemei spinoase a imigraţiei, de când guvernul ultraconservator condus de Giorgia Meloni a venit la putere la Roma în toamnă.
Citește și : ONU denunţă ‘asfixierea’ societăţii civile
Reacţiile au fost deosebit de puternice în peninsulă după remarcile de la 4 mai ale ministrului francez de interne, Gerald Darmanin, care a considerat-o pe Giorgia Meloni “incapabilă să rezolve problemele migratorii pe baza cărora a fost aleasă”.
De atunci, cele două ţări încearcă să aplaneze tensiunile.