Șefa statului, Maia Sandu, a participat astăzi, la conferința științifică națională „Cultura memoriei și recunoștinței: moștenire, prezent, viitor”, organizată în cadrul „Decadei memoriei și recunoștinței”, organizată de Ministerul Educației și Cercetării.
Președinta a subliniat semnificația zilei de 2 martie – dată cu o profundă încărcătură istorică, dedicată comemorării celor care, în 1992, au apărat independența și integritatea teritorială a Republica Moldova. Șefa statului a accentuat că, într-o societate democratică, memoria nu este impusă, ci construită prin cercetare, documentare, educație și asumare publică, potrivit unui comunicat al Președinției.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„În cazul Republicii Moldova, memoria războiului de pe Nistru este o lecție despre fragilitatea păcii. Ea ne arată cât de ușor poate fi atacată ordinea constituțională a unui stat, cât de repede poate fi încercat un scurtcircuit al parcursului democratic”, a punctat șefa statului.
Președinta Maia Sandu a adus un omagiu celor care au apărat țara, precum și victimelor deportărilor, represiunilor și foametei din perioada regimului sovietic, subliniind importanța recunoștinței și a responsabilității instituțiilor educaționale, culturale și a comunității de istorici în promovarea adevărului istoric.
„Școala și universitatea au aici un rol esențial: să-i învețe pe tineri să citească documente, să compare surse, să înțeleagă contextul, să distingă faptele de interpretări și să recunoască manipularea. Iar arhivele, muzeele, institutele de cercetare și comunitatea istoricilor trebuie să devină garanții că memoria se sprijină pe dovezi, nu pe mituri”, a subliniat șefa statului.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
La finalul conferinței, participanții au adoptat o Rezoluție prin care au condamnat ferm negarea, justificarea, minimalizarea sau prezentarea denaturată a Războiului pentru apărarea independenței și integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și a represiunilor, deportărilor și foametei din anii 1946–1947. Documentul reafirmă respectul pentru memoria victimelor și demnitatea umană, exprimând totodată susținerea plenară pentru parcursul de integrare europeană al Republicii Moldova și îndemnând cetățenii la responsabilitate și implicare civică pentru menținerea acestui obiectiv.
