wiadomo.co
Malgorzata Gersdorf îşi încheie joi mandatul de şase ani la preşedinţia Curţii Supreme din Polonia, ceea ce va permite Partidului Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, să desemneze în această funcţie un susţinător al contestatei reforme a sistemului judiciar polonez, relatează Reuters, potrivit agerpres.
”Nu am făcut un secret din opiniile mele privind acţiunile prin care s-a încercat să se submineze infrastructura constituţională a sistemului judiciar. Din păcate, nu am putut să opresc acest proces. Nu am reuşit să împiedic distrugerea statului de drept”, a afirmat Gersdorf într-o declaraţie publicată marţi.
Citește și: SUA a înregistrat 2500 de decese de coronavirus de ieri până azi
De la venirea la putere la sfârşitul lui 2015, PiS a adoptat o serie amplă de reforme judiciare, care au împins Polonia în conflict cu Comisia Europeană.
PiS susţine că a moştenit un sistem judiciar condus de o elită atentă doar la propriile interese, ceea ce l-a împiedicat să funcţioneze eficient şi corect. Însă criticii afirmă că partidul nu abordează adevăratele probleme din justiţie şi încearcă în schimb să o subordoneze politic.
Malgorzata Gersdorf s-a opus deschis eforturilor guvernului PiS de a o forţa să se pensioneze anticipat. În 2018, ea a continuat să lucreze chiar şi după ce guvernul a promovat o lege prin care s-a redus vârsta pensionării judecătorilor. Comisia Europeană a susţinut că noile reguli privind pensionarea judecătorilor în Polonia sunt inacceptabile.
Miercuri, executivul comunitar a deschis o nouă procedură de infringement împotriva Poloniei din cauza unei legi ce permite sancţionarea judecătorilor care critică reformele controversate ale justiţiei introduse în ţară.
Prin această procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană a acordat două luni guvernului conservator polonez pentru a răspunde îngrijorărilor manifestate cu privire la efectele unei legi adoptate în ianuarie, ce permite sancţionarea judecătorilor care contestă legalitatea reformelor guvernamentale, aplicând în continuare dreptul comunitar european.
Aceasta este a patra procedură de infringement angajată de executivul european împotriva reformelor efectuate de PiS, denunţate ca o tentativă de a controla sistemul judiciar.
Gersdorf a refuzat să convoace o adunare a judecătorilor Curţii Supreme în vederea nominalizării candidaţilor care să-i succeadă în funcţie, explicând că pandemia de COVID-19 face periculoasă organizarea unei asemenea reuniuni.
Preşedintele polonez Andrzej Duda, aliat al PiS, a anunţat că va desemna un preşedinte interimar al Curţii Supreme care apoi va convoca adunarea judecătorilor pentru a face o nominalizare.
Citește și: Trump își reia vizitele electorale în SUA
Malgorzata Gersdorf, care este cel mai în vârstă preşedinte al Curţii Supreme, a susţinut că până la organizarea în condiţii de siguranţă a adunării generale a Curţii Supreme, postul de preşedinte ar trebui să fie asigurat de persoana cu cea mai îndelungată experienţă dintre cei cinci vicepreşedinţi ai săi. Însă preşedintele Duda a respins această propunere.
”Un judecător al Curţii Supreme poate deveni preşedinte al acesteia numai dacă este desemnat de preşedinte, aşa cum este stipulat de legislaţie”, a afirmat şeful statului polonez într-o dezbatere pe Facebook.
Aproximativ o treime dintre judecătorii Curţii Supreme poloneze au fost numiţi după preluarea guvernării de PiS.