Pe pagina sa de Facebook, ea a povestit din ce motive s-a acordat preferința științelor exacte și cum a decurs situația mai tîrziu.
”Ea, ca si copil de imigrant si noi, ca părinți imigranți, am optat la prima treaptă de educație universitară pentru BS, mai ales, pentru că noi fiind matematicieni si judecând după experiența proprie, ne-am gandit că e mai usor să câstigi o bucată de pâine cu studii in domeniul stiintelor exacte. Ceea ce e corect oricand si oriunde.
Plus că optiunea de a deveni MD, adica Medical Doctor, care nu era exclusă la absolvirea scolii medii, la fel, rămânea posibilă. Sumarizez: în SUA pentru a deveni JD (Juris Doctor) este necesar să ai licentă de undergraduate în orice domeniu (de obicei 4 ani) și de scoală de drept (de obicei 3 ani)”, a scris Elena Drăgălin, încheind postarea cu cuvintele: Faceti concluziile și întrebați-vă: cui servesc hărțuielile?”. Vă reamintim că la un an de la numirea Veronicăi Dragalin în funcția de procuror general al Procuraturii Anticorupție, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a publicat opinia separată a trei membri CSP cu privire la rezultatele concursului din 2022.
“Nu susținem decizia corespunzătoare a Consiliului Superior al Procurorilor și nu sîntem de acord cu poziția majorității care a votat pentru adoptarea acesteia”, se arată în documentul semnat de membrii CSP Eduard Varzari, Angela Motuzoc și Inga Furtună.
Mai mult, Ministerul Educației și Cercetării a confirmat pentru Realitatea.md că diploma din SUA deținută de șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, a fost echivalată după ce Dragalin a fost numită în funcție, dar nu până la depunerea dosarului de participare la concursul pentru ocuparea funcției de procuror șef la PA, așa cum prevede legea.