dpa
Liderii europeni trebuie să asigure rambursarea sumelor viitorului plan european de relansare economică în urma pandemiei COVID-19 şi să nu reducă bugetul plurianual al UE pentru perioada 2021-2027, a estimat luni preşedintele grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, germanul Manfred Weber, potrivit AFP, scrie agerpres.
”Banii împrumutaţi trebuie rambursaţi, dar actualii lideri nu sunt corecţi, întrucât ei vor să le lase succesorilor lor dezbaterea despre modalităţile de rambursare”, a spus Weber într-o discuţie cu presa.
Citește și : Coronavirusul OBLIGĂ China să reimpună restricții! 400.000 de locuitori au fost puși în izolare
După un prim summit neconcludent, şefii de stat sau de guvern din ţările UE vor avea pe 17 iulie încă un summit pentru a se pronunţa pe tema propunerii Comisiei Europene de a crea o capacitate de împrumut de maxim 750 de miliarde de euro, bani care să fie acordaţi sub formă de subvenţii şi împrumuturi statelor UE – cu precădere celor care au fost cele mai afectate de pandemie, precum Italia sau Spania – şi care să fie rambursaţi creditorilor într-un interval de 30 de ani începând din anul 2028.
”Există două opţiuni pentru rambursarea acestor bani: fie creşterea contribuţiilor naţionale, fie constituirea de resurse proprii în bugetul european”, a precizat Manfred Weber. Pentru varianta resurselor proprii au fost avansate mai multe posibilităţi, cum ar fi taxarea giganţilor internetului, o taxă asupra plasticului nereciclabil, o taxă pe tranzacţiile financiare, extinderea bazei de resurse din vânzarea drepturilor de poluare şi o taxă vamală europeană percepută asupra produselor importate în UE din state care nu au obiective de mediu la fel de ambiţioase cum sunt cele pe care Comisia Europeană le-a înscris în Pactul Verde european.
Liderii europeni vor trebui să se pronunţe şi asupra bugetului plurianual UE pentru următorul ciclu de şapte ani. ”Avem nevoie de un acord în iulie. Vom avea o problemă serioasă dacă adoptarea bugetului şi a planului de relansare va fi amânată pentru toamnă”, a insistat Weber.
Parlamentul European va avea ultimul cuvânt asupra bugetului şi propunerea supusă statelor membre ”este un minim”, a mai spus el, amintind că marile grupuri politice europene au ameninţat că vor respinge bugetul dacă acesta nu răspunde ambiţiilor declarate.
Comisia Europeană a propus un buget de 1.100 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, respectiv 1,07% din venitul naţional brut al statelor membre, dar mai multe state cer limitarea acestuia la 1% din venitul naţional brut.
”Bugetul european se reduce tot mai mult. Aceasta nu merge în direcţia cea bună (…) Cu un asemenea buget va fi imposibil să finanţăm (programul privind) cei 10.000 de membri ai corpului gărzilor de frontieră sau triplarea promisă a bugetului programului de schimburi studenţeşti Erasmus”, a deplâns politicianul german.
Manfred Weber doreşte şi condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept şi s-a pronunţat pentru excluderea din PPE a premierului ungar Viktor Orban şi a partidului acestuia, Fidesz, el menţionând că o cerere pentru această excludere urmează să fie avansată de preşedintele PPE, polonezul Donald Tusk, la reuniunea PPE de la sfârşitul lunii septembrie.
Citește și : MĂCEL într-o piață de animale din Afganistan (VIDEO)! Zeci de civili au murit pe loc
Un acord asupra fondului european de redresare şi asupra bugetului plurianual necesită unanimitatea celor 27 de state membre. Pentru aceasta ele trebuie să depăşească divergenţele ce privesc sumele alocate planului, durata acestuia, raportul între împrumuturi şi subvenţii, criteriile de repartiţie a acestora între state, precum şi delicata problemă a ”condiţionalităţii”, adică reformele cerute în schimbul accesării fondurilor.
Comisia Europeană a atenţionat că accesarea sumelor prevăzute în fondul de redresare va fi legată de reforme economice corelate în special cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea, în timp ce mai multe state care susţin rigoarea bugetară (aşa-numitul grup al ”frugalilor”, respectiv Austria, Danemarca, Olanda şi Suedia) insistă să fie privilegiate împrumuturile, nu subvenţiile, iar propunerea Comisiei are în vedere 500 de miliarde de euro subvenţii şi numai 250 de miliarde împrumuturi.