
Consulatul General al României la Szeged a găzduit joi o manifestare culturală multiplă sub genericul “Primăvara românească la Seghedin”. Manifestarea a fost organizată de reprezentanţa românească la Szeged în colaborare cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii de Pedagogie “Juhasz Gyula” din cadrul Universităţii din Szeged şi Şcoala Generală “Lucian Magdu” Bătania, conform unui comunicat de presă remis Agerpres de misiunea diplomatică.
Consulul general al României la Szeged, Florin Vasiloni, a asociat primăvara cu “Mărţişorul Românesc”, element ce a devenit parte a patrimoniului cultural imaterial universal, recunoscut de UNESCO, şi cu Ziua Internaţională a Femeii, ce scoate în evidenţă importanţa femeii în societate, dar şi lungul drum al luptei pentru drepturile politice, sociale şi economice ale femeii. De asemenea, această manifestare a marcat Ziua Internaţională a Francofoniei, sărbătorită anual la data de 20 martie, de cele 75 de ţări membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, printre care şi România. La peste 30 de ani de la aderare, România este un adevărat campion al promovării Francofoniei şi a valorilor sale, potrivit stiripesurse.ro.
Citește și: Galbur: „Reunificarea cu România – unica soluție”
Punctul central al manifestării cultural-ştiinţifice l-a constituit conferinţa cu tema “Ioan Slavici, între loialismul dinastic şi devotamentul naţional”, susţinută de prof. univ. dr. Ioan Bolovan, profesor universitar la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; cercetător ştiinţific I la Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, director al Institutului de Istorie “George Bariţiu” al Academiei Române; membru corespondent al Academiei Române.
Despre Ioan Slavici au vorbit şi studenţii Catedrei de Limba Română din Seghedin, coordonaţi de prof. Iudit Călinescu şi asist. univ. Eva Iova-Şimon, directorul publicaţiei “Foaia Românească” din Gyula, membru a prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Cei prezenţi au fost încântaţi de momentul cultural artistic prezentat de elevii Şcolii Generale “Lucian Magdu” din Bătania, sub coordonarea prof. Andrea Szenes. De asemenea, a vorbit prof. Gheorghe Petruşan, fost şef al Catedrei, renumit eminescolog. Au transmis cuvinte de salut deputatul Ioan Mang şi pr. Zaharia Pereş, reprezentantul Mitropoliei Ortodoxe a Banatului.
La manifestare au participat membri, reprezentanţi şi conducători ai comunităţii româneşti din Ungaria, oficialităţi ungare şi oaspeţi de seamă din România. Au fost prezenţi Beata Condoroş, vicepreşedintele Autoguvernării Româneşti din Gyula, deputat a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU); prof. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Facultăţii de Pedagogie “Juhasz Gyula” din cadrul Universităţii din Szeged; prof. Gheorghe Petruşan, fost şef al Catedrei, renumit eminescolog; Tiberiu Boca, coordonator al redacţiei în limba română a Studioului Radio-TV din Szeged, membru al prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU); reprezentanţi ai Asociaţiei Culturale a Românilor din Seghedin; pr. Aurel Becan, protopop ortodox de Szeged, alte cadre didactice, reprezentanţi ai mediului univesitar, ai mediului de afaceri, etnici şi cetăţeni români care locuiesc la Szeged, Hodmezovasarhely, Asotthalom.
A fost prezent Jeremy Floutier, consul onorific al Franţei la Seghedin. Din România au participat printre alţii Ioan Mang, deputat în Parlamentul României, chestor Tiberiu Giurea, comandantul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara; Adela Gorcea, reprezentant a Universităţii de Vest “Vasile Goldiş” din Arad (UVVG), pr. Zaharia Pereş, protopop ortodox de Timişoara, delegatul Mitropoliei Ortodoxe a Banatului cu sediul la Timişoara.
Citește și: Condițiile moderne de trai au ajuns la Cociulia
Manifestarea se încadrează în demersurile misiunii diplomatice româneşti din Szeged de promovare a României, a valorilor culturii şi tradiţiilor româneşti; de întărire a coeziunii între etnicii români din Ungaria; de coagulare a comunităţii româneşti din jud. Csongrad-Csanad, în vederea menţinerea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi religioase a românilor de aici, precum şi de stabilire a unor bune relaţii ale misiunii cu autorităţile ungare.